BUSINESS CLUB. Gazprom vrea să cadă la pace cu Europa

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Este pentru prima dată când Gazprom vrea să se aşeze la masa discuţiilor cu europenii. Până acum, ruşii nici nu au vrut să audă de vreo înţelegere. Mizele în acest caz sunt extrem de mari, nu este vorba doar despre gaze, ci despre puterea Rusiei în Europa. Ucraina a tensionat foarte mult relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles.

Acum, rușii încearcă o împăcare, dar nu vor ceda prea mult. Poate una-două conducte, şi acelea de prin Europa de Est, dar nu mai mult. Are încă puterea de a pune condiţii. Uniunea Europeană este dependentă de importurile ruseşti în proporţie de peste 30 la sută.

Gigantul rus Gazprom şi Comisia Europenă au ajuns la un acord pentru a găsi o soluţie reciproc avantajoasă, potrivit Financial Times. Comisia Europeană a pornit o investigaţie împotriva Gazprom anul trecut şi era pe punctul să acuze oficial Gazprom de abuz de poziţie dominantă pe piaţa Europei de Est prin tarife prea mari, restriciţii la revânzarea de gaze şi blocarea competitorilor de pe piaţă. Dovezile sunt mai mult decât evidente pentru a face astfel de acuzaţii.

Bruxelles-ul aşteapta de la Gazprom o reacţie dincolo de furia cu care a întâmpinat demararea investigaţiei. Niciuna dintre părţi nu dorea să se ajungă la amenzi, ci la o înţelegere prin care Gazprom să joace şi după regulile europene, nu numai după ale sale. Gazprom are un model propriu de afaceri. Îşi stabileşte preţurile la gaze în funcţie de cotaţiile la petrol, o metodă care nu mai e folosită de multă vreme în alte părţi ale lumii.

Preţurile sunt stabilite, bineînţeles, şi în funcţie de prietenii. Mai ieftin pentru Vest şi mai scump pentru Est. Gazul este de altfel principalul instrument de şantaj prin care Rusia controlează deciziile care se iau la Kiev. Ucraina a hotărât de curând să nu semneze un parteneriat cu Uniunea Europeană, spre surprinderea oficialilor de la Bruxelles. Decizia a sporit tensiunile dintre Mosova şi Bruxelles. Şi încep să se vadă şi consecinţe.

Comisia Europeană a decis că toate acordurile bilaterale ale Rusiei pentru construcţia gazoductului South Stream încalcă legislaţia Uniunii Europene. Asta înseamnă că toate acordurile trebuie renegociate de la zero. Și e vorba de șapte țări din care șase sunt membre ale Uniunii, iar Serbia este aspirantă.

Țările de tranzit ale conductei de gaze vor trebui să denunţe acordurile cu Rusia. Iar gazoductul nu va putea să funcţioneze. Pentru Rusia, această conductă are o importanţă strategică, ea transportă gaze către Europa, pe sub Marea Neagră. South Stream era un concurent pentru proiectul defunctul proiect Nabucco, cel prin care s-ar fi adus gaze azere în Europa şi care ar fi redus din dependenţa Europei faţă de Rusia.

Acum, că proiectul rus nu mai mare concurenţă, numai Comisia Europeană poate să pună piciorul în prag. Problema este cât de mult va fi dispus Gazprom să cedeze. Nu este foarte clar dacă Gazprom va fi de acord cu condiţiile care vor fi puse de Comisia Europeană.

Dacă Bruxelles-ul va insista ca Gazprom să-şi vândă una sau două gazoducte din estul Europei, atunci ar putea accepta. Dacă însă i se va cere mai mult de atât, atunci ar putea să refuze. Totul depinde foarte mult de Gazprom și, de fapt, de Kremlin.