Business Club | Două treimi din investițiile în IT sunt bani risipiți

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Aproape 600 de miliarde de dolari sunt direcționați către proiecte digitale mari, însă aproape 400 de miliarde au înghițit proiectele cu rezultate slabe. O sumă de peste două ori mai mare decât PIB-ul României a ajuns în proiecte nerentabile. Un studiu al Institutului de Cercetare Genpact arată că cea mai mare parte a sumelor investite nu merge către dezvoltarea unor tehnologii cu adevărat inovative, ci mai degrabă către rafinarea și perfecţionarea celor vechi.

Marea problemă a companiilor e că nu pot ști cu exactitate în ce direcţie să-și îndrepte eforturile creatoare. Șlefuirea tehnologiilor vechi poate merge la sigur, dar inovarea completă e riscantă. Implicaţiile însă merg dincolo de rezultatele financiare ale unei companii. Autorii studiului atrag atenţia că în lipsa unui interes mai mare pentru adevărată inovaţie, atât consumatorii, cât și firmele nu se vor putea bucura de câștigurile de productivitate și de competitivitate garantate de noile tehnologii. De aici pot curge handicapuri economice și creșteri sub potenţial.

La nivel micro, al unei singure companii, investiţiile nerentabile înseamnă o proastă alocare a resurselor. Iar efectele se văd inclusiv pe bursă. Deși fondurile uriașe direcţionate către cercetare sunt percepute ca apanaj al companiilor de succes, cu timpul investitorii vor să vadă rezultate palpabile.

Așa se face că firmele care investesc cei mai mulţi bani în cercetare își văd adesea acţiunile scăzând după o perioadă. După corelarea valorii acţiunilor a 68 de companii mari de tehnologie cu investiţiilor lor, Berstein Research a aflat că cei mai mari investitori au performanţe din ce în ce mai slabe pe bursă la doar 5 ani de demararea cheltuielilor de amploare. Pe de altă parte, acţiunile companiilor care au investit mai puţin cresc. Asta fiindcă investiţiile în cercetare nu sunt neapărat o referinţă a inovaţiei. O companie poate investi mai puţin, dar ţintit. Nu e cazul însă în Silicon Valley. Se fac multe cheltuieli în orb șoi adesea sunt omise problemele evidente. De pildă, Institutul de Cercetare Genpact subliniază că noile tehnologii sunt construite fără a se lua în considerare felul în care vor interacţiona cu infrastructura digitală existentă.

Priorităţile companiilor de tehnologie sunt adesea alese greșit dar acest risc face parte din jocul inovaţiei. Cei care nu își asumă calculat riscuri pot fi însă rapid îndepărtaţi din piaţă. Dintre miile de start up-uri de tehnologie, nu mai puţin de 95 de procente eșuează.