Business Club | Două treimi din investițiile în IT sunt bani risipiți

Studiu. De ce românii refuză să se vaccineze

Ironie la adresa lui Trump: Președinta Mexicului propune ca SUA să se numească „America Mexicană”

Mărturii din infernul din Los Angeles

Ce a răspuns Victor Ponta la întrebarea dacă PSD a dat voturi lui George Simion la primul tur al alegerilor din noiembrie

Victor Ponta, sfat pentru Marcel Ciolacu: „Sper să nu candideze”. Ce spune despre o posibilă candidatură a sa la prezidențiale

Sute de polițiști din toată țara protestează după adoptarea „ordonanței trenuleț”: „Ne exploatați, salarii înghețați”

Un american a rămas blocat într-un taxi autonom, care l-a învârtit într-o parcare: „Mă simt ca într-un film”

Incident grav la Iași: Un adolescent de 15 ani a murit la spital, după ce a fost agresat de doi colegi

Doi adolescenți de 15 ani din Tulcea, dați dispăruți de patru zile, au fost găsiți morți pe un câmp

Aproape 600 de miliarde de dolari sunt direcționați către proiecte digitale mari, însă aproape 400 de miliarde au înghițit proiectele cu rezultate slabe. O sumă de peste două ori mai mare decât PIB-ul României a ajuns în proiecte nerentabile. Un studiu al Institutului de Cercetare Genpact arată că cea mai mare parte a sumelor investite nu merge către dezvoltarea unor tehnologii cu adevărat inovative, ci mai degrabă către rafinarea și perfecţionarea celor vechi.

Marea problemă a companiilor e că nu pot ști cu exactitate în ce direcţie să-și îndrepte eforturile creatoare. Șlefuirea tehnologiilor vechi poate merge la sigur, dar inovarea completă e riscantă. Implicaţiile însă merg dincolo de rezultatele financiare ale unei companii. Autorii studiului atrag atenţia că în lipsa unui interes mai mare pentru adevărată inovaţie, atât consumatorii, cât și firmele nu se vor putea bucura de câștigurile de productivitate și de competitivitate garantate de noile tehnologii. De aici pot curge handicapuri economice și creșteri sub potenţial.

La nivel micro, al unei singure companii, investiţiile nerentabile înseamnă o proastă alocare a resurselor. Iar efectele se văd inclusiv pe bursă. Deși fondurile uriașe direcţionate către cercetare sunt percepute ca apanaj al companiilor de succes, cu timpul investitorii vor să vadă rezultate palpabile.

Așa se face că firmele care investesc cei mai mulţi bani în cercetare își văd adesea acţiunile scăzând după o perioadă. După corelarea valorii acţiunilor a 68 de companii mari de tehnologie cu investiţiilor lor, Berstein Research a aflat că cei mai mari investitori au performanţe din ce în ce mai slabe pe bursă la doar 5 ani de demararea cheltuielilor de amploare. Pe de altă parte, acţiunile companiilor care au investit mai puţin cresc. Asta fiindcă investiţiile în cercetare nu sunt neapărat o referinţă a inovaţiei. O companie poate investi mai puţin, dar ţintit. Nu e cazul însă în Silicon Valley. Se fac multe cheltuieli în orb șoi adesea sunt omise problemele evidente. De pildă, Institutul de Cercetare Genpact subliniază că noile tehnologii sunt construite fără a se lua în considerare felul în care vor interacţiona cu infrastructura digitală existentă.

Priorităţile companiilor de tehnologie sunt adesea alese greșit dar acest risc face parte din jocul inovaţiei. Cei care nu își asumă calculat riscuri pot fi însă rapid îndepărtaţi din piaţă. Dintre miile de start up-uri de tehnologie, nu mai puţin de 95 de procente eșuează.