BUSINESS CLUB. Cresc impozitele pe proprietate, potrivit noului Cod fiscal

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

La maşini, creşterile vor fi între 4% şi 12,5%. Cea mai mare creştere se va produce la vehiculele cu capacităţi cilindrice mici, sub 1,6 litri. Creşterea va fi de 12,5%. E drept, aici e vorba şi de un impozit destul de mic.

La impozitele pe terenuri sunt creşteri pe toată linia - şi la terenuri intravilane, şi la cele arabile. Este vorba despre creşteri faţă de valorile prezentate în prima variantă de modificare a Codului fiscal. Însă sunt variabile. Aşa cum s-a anunţat de prima dată, vor exista valori minime şi maxime de impozitare. Cotele minime sunt sub cele din actualul Cod fiscal.

Practic, decizia este trimisă la primărie. De pildă, valoarea impozabilă pentru un teren de la marginea unui sat este între 142 de lei şi 356 de lei pe hectar, faţă de 178 de lei - valoarea din actuala legislaţie. Şi la aceste valori se aplică un procent care, la fel, poate fi variabil în funcţie de planurile administraţiei locale, între 0,08% şi 0,2%.

La fel şi la locuinţe, se modifică valorile impozabile. Cresc cu 5-6%. Dar iarăşi apare variabilitatea, pentru că impozitul va fi în cotă diferită, după cum vrea primarul.

Anumite impozite pe proprietate în România sunt reduse. Pentru un apartament de 50 de metri pătraţi în Bucureşti, impozitul anual e sub 30 de euro. Bugetul, în totalitatea sa, local şi central, a încasat anul trecut circa 1,5 miliarde de euro din taxe pe proprietate. Reprezintă 0,9% din PIB. Şi include şi taxa pe stâlp. Altfel, în 2013 încasările au reprezentat 0,7% din PIB.

În alte state, cotele sunt mai mari şi aduc mai mult. În Polonia, impozitul pe proprietate aduce 1,2% din Produsul Intern Brut.

Această idee, că poate e vremea ca proprietatea să fie taxată mai puternic, poate stârni controverse. Însă ar trebui făcută doar în paralel cu reducerea altor taxe, pentru a reduce presiunea din alte zone. De pe muncă, de pildă. Sau pentru a mai reduce din diferenţele de impozit pe proprietate ale companiilor şi cele ale persoanelor fizice. Firmele sunt taxate mult mai puternic pentru a compensa nivelul redus din cealalată parte. E o formă de protecţie socială până la urmă, dar cam păguboasă.