Într-un interviu acordat pentru Reuters, premierul Victor Ponta și-a nuanțat puternic declarațiile despre Fondul Monetar Internațional.
„Dacă vom duce la bun sfârșit actualul acord, și cred că îl vom duce, nu vom avea nevoie de un nou acord preventiv. Poate că vom negocia o altă înțelegere. Cred ca sunt mai multe tipuri de acorduri cu FMI, precum cel al Poloniei, de exemplu”, a spus premierul.
Anul acesta, Victor Ponta a declarat, în repetate rânduri, că România nu mai are nevoie de nicio înțelegere cu FMI. Acum spune că acordul cu FMI ar putea fi reînnoit, dar sub o altă formă.
Mai exact, premierul vrea înlocuirea acordului preventiv cu un acord de tip FCL. Adică o linie de credit flexibilă, precum cea pe care o are Polonia în relația cu Fondul.
Însă e greu de spus dacă România se poate califica pentru acest tip de acord. Între acordul preventiv al României și linia de credit flexibilă a Poloniei există câteva asemănări, dar și deosebiri mari. Ambele îi pun țării bani la dispoziție, fără să fie obligatorie folosirea lor.
Dar în vreme ce acordul preventiv pe care îl are România în acest moment, este destinat țărilor cu fundamente economice sănătoase, linia flexibilă de credit este pentru țările cu fundamente extrem de puternice și cu experiență sporită în implementarea politicilor publice.
Țări precum Polonia, care în ianuarie anul trecut s-a înțeles cu FMI pentru o linie flexibilă de credit de 33,7 miliarde de dolari pe doi ani. Acordul va fi renegociat și reînnoit, cel mai probabil pe o sumă mai mică, a anunțat guvernul de la Varșovia.
Existența acestor bani la dispoziția Poloniei reprezintă o garanție în plus, pentru investitori. Iar faptul că suma negociată este din ce în ce mai mică, arată că economia poloneză progresează și se pregătește să renunțe la plasele de siguranță.
La anul expiră și acordul preventiv de 4 miliarde de euro semnat în 2013 de România cu FMI și Uniunea Europeană.
Anul acesta au existat mai multe conflicte între guvern și delegația creditorilor internaționali. Reprezentanții Fondului nu au fost de acord cu unele măsuri fiscale luate înaintea alegerilor și au existat contradicții și pe deficitul bugetar de anul viitor. În cele din urmă însă, experții FMI au ajutat Ministerul de Finanțe să redacteze noul buget.