„Din cei 22 de mii de megawați instalați, nu știu cât ar putea să repornească în aceste zile. Cred că ar fi un record dacă ar ajunge și la 12.000 de megawați”. Este vorba zilei și aparține Silviei Vlăsceanu, director executiv la Asociaţia Companiilor de Utilităţi.
La 12 mii de megawați începe să tușească sistemul până se îneacă. Suntem departe ... dar, totuși, aproape. La ora 17:00 se produceau 10.500 de megawați. Și nici măcar nu e o oră de consum serios. Cam de pe acum începe să crească mai abitir. Desigur mai e loc de 1.500 de megawați, dar e greu să pui în funcțiune centrale vechi pe cărbune sau păcură să intre în sarcină.
E frig de crapă pietrele și sistemul energetic național e pus la încercare. Nici nu bate vântul, ca să zici că se învârt sfârlezele de la eoliene. Acum scot mai puțin de 2% din producție, de unde într-o zi „vântoasă” se pot duce și până la o treime din consum.
Şi cu gazele e treabă complicată. Consumul a ajuns pe la 65 de milioane de metri cubi în toată ţara. Deja e stare de alertă, după cum arată datele Transgaz. În aceste vremuri se scot masiv gaze din depozite, dar cresc şi importurile.
Acum cam 20% din necesar este asigurat de peste graniţă. Independenţa noastră energetică se pare că ţine doar când e cald afară.
Sistemul este întins la maximum de vreme, dar să nu disperăm, totuşi. Nu vom îngheţa în case şi nici nu ne vom face temele la lumânare. Sistemele funcţionează cu toţi consumatorii conectaţi ca într-o zi obişnuită şi dacă se trece în zona roşie, se pun în funcţiune mecanisme de protecţie. Şi la electricitate, şi la gaze populaţia are prioritate.
Dacă se depăşesc capacităţile, atunci consumatorii industriali mai iau o pauză. Sunt deconectaţi. Apoi la gaze, dacă rețeaua are probleme, termocentralele pe gaze trec pe păcură ca să economisească celălalt combustibil de care e nevoie prin alte părţi. Combinatele chimice erau primele decuplate de la gaze, dar mai avem puţine după ce Ioan Niculae le-a închis pe ale lui.
Deci nu riscăm să înghețăm decât când ieşim pe afară, dar costă. Acum mai bine de jumătate din energie se produce în termocentrale, cărbune sau gaze. Energia rezultată e mai scumpă decât cea hidro cu vreo 70%. Noi suntem consumatori reglementați, prețul e stabilit, dar peste o vreme, distribuitorii se vor duce cu calculele care arată că au cumpărat mai scump și vor să recupereze banii. Peste așa ceva nu se trece. Prin alte țări, unde piața e liberalizată, în asemenea momente consumatorii suportă direct noua situație în facturi. Va veni și la noi, cu întârziere, dar oricum nu vom scăpa.
Citiți și: