Bucureştiul este unul dintre cele mai bogate oraşe din Europa. Aceasta este concluzia la care va ajunge cel care va împărţi produsul intern brut al Capitalei la numărul de locuitori.
Potrivit acestei statistici, un bucureştean este cu 31% mai bogat decât locuitorii celorlalte capitale europene. Este mai bogat chiar şi decât un locuitor al Madridului, al Berlinului sau al Atenei.
Însă aceleaşi date arată că locuitorii din capitalele Cehiei şi Slovaciei sunt chiar şi mai bogaţi decât cei din România şi restul Europei. Supracentralizarea economiei în capitala ţării este o particularitate a Europei Centrale şi de Est, spun realizatorii studiului numit Monitorul Social.
Deşi au activitate şi în micile oraşe, marile companii îşi strâng toate încasările în sediile centrale din capitală.
În România, un exemplu este cel al companiilor petroliere. Petrom, Rompetrol şi Lukoil nu au în Bucureşti nici sonde, nici rafinării. În Capitală îşi ţin contabilitatea. Aşa că veniturile obţinute pe întreg teritoriul ţării apar în economia Bucureştiului.
Bogăţia unui oraş nu înseamnă neapărat şi bogăţia populaţiei. În Bucureşti, venitul unei gospodării este de aproape trei ori mai mic decât Berlin şi Madrid, chiar dacă economia capitalei României este în statistici mai puternică decât cea a capitalelor Occidentale.
Faptul că Bucureştiul este îmbogăţit pe hârtie de contabilitatea corporaţiilor denaturează şi datele privind diferenţa de dezvoltare faţă de provincie. PIB-ul pe cap de locuitor este de două ori mai mare în Capitală decât în cea mai bogată regiune a provinciei, cea din vestul ţării şi de patru ori mai mare decât în cea mai săracă regiune, nordul Moldovei.
Totuşi, chiar şi atunci când sunt luate în calcul veniturile gospodăriilor există un decalaj între Bucureşti şi restul ţării. Nu la fel de mare ca în statistica PIB-ului pe cap de locuitor, dar suficient de mare cât să se poată vorbi de o economie internă cu mai multe viteze.
Veniturile locuitorilor din capitală sunt cu 60% mai mari decât cele din vestul ţării şi de aproape trei ori mai mari decât cele din nordul Moldovei.
Aderarea la Uniunea Europeană a adus în România conceptul de regiune de dezvoltare, tocmai pentru a reduce diferenţele economice între diverse zone ale ţării. Însă gradul redus de atragere a fondurilor europene şi lipsa infrastructurii fac ca această omogenizare economică să se desfăşoare greu.