Azerbaidjan, Turcia, Grecia, Bulgaria, și eventual, Europa Occidentală, via Serbia sau România - în mare, cam acesta este traseul gazului care îi va ajuta pe vecinii bulgari să scape de dependența de Gazprom.
După mulți ani în care proiectul a bătut pasul pe loc, Grecia și Bulgaria au semnat acordul prin care cele două țări vor fi conectate printr-un gazoduct lung de 180 de kilometri. Conducta va începe aproape de țărmul Mării Egee și se va opri în centrul Bulgariei.
Lucrările vor începe în toamna anului viitor și cel puțin teoretic, vor fi gata în 2018. Costurile sunt estimate la 220 de milioane de euro și Comisia Europeană îl consideră un proiect strategic pentru Uniunea Europeană. Prin urmare, contribuie la construcția gazoductului cu 45 de milioane de euro.
De construcția propriu-zisă se va ocupa o companie mixtă ai cărei acționari sunt Ministerele Energiei din Bulgaria și Grecia, dar și compania italiană Edison Spa.
Conducta va avea o capacitate maximă de 5 miliarde de metri cubi pe an, în condițiile în care Bulgaria consumă doar 3 miliarde. Așadar, surplusul ar putea ajunge în depozite sau mai departe în Europa Occidentală. Există planuri în ambele sensuri, căci Bulgaria construiește în parteneriat cu o firmă din Azerbaidjan mai multe capacitați de stocare.
România ar urma să fie la rândul ei conectată la rețeaua bulgarilor printr-un gazoduct care ar urma să treacă pe sub Dunăre, între localitățile Giurgiu și Ruse. Conducta trebuia să fie gata în această toamnă, dar autoritățile spun acum că lucrările se vor încheia anul viitor. Gazoductul Giurgiu - Ruse are doar 25 de kilometri și lungimea sectorului românesc este de doar 5 kilometri. Valoarea proiectului este de 24 de milioane de euro, iar 9 milioane sunt asigurate de Comisia Europeană. Odată terminată, conducta va putea transporta anual 1,5 miliarde de metri cubi de gaze din Bulgaria spre România. Se poate face şi pompare inversă, însă capacitatea de transport din România către Bulgaria este mult mai mică, de doar 500 de milioane de metri cubi.
Planul bulgarilor este să se conecteze cu cât mai mulți vecini, lucru care le va permite să își diversifice resursele de gaze, dar și să facă tranzit către Occident. Se poartă negocieri inclusiv pentru o a treia conductă, care ar urma să lege Bulgaria de Serbia și de acolo, vestul Europei.