Dobânda-cheie a rămas aceeaşi în ultimele opt luni. În opinia unor specialişti, BNR nu avea motive să crească dobânda, în perioada următoare, având în vedere că inflaţia este negativă, adică preţurile scad, ca urmare a reducerii TVA.
Dacă, însă, vor fi semnale de creştere accelerată a creditelor, iar BNR va considera acest lucru ca fiind un semn de supraîncălzire a economiei, atunci dobânda-cheie ar putea creşte ori de la finalul anului ori de la începutul lui 2017.
S-ar ajunge astfel la o creştere a dobânzilor practicate de băncile comerciale, deci la o scumpire a împrumuturilor.
Deocamdată, însă, cei care au credite în lei se pot bucura. Indicele ROBOR, cel care dă costul împrumuturilor în lei, se află acum la un minim istoric, de sub 1%. Asta înseamnă că sunt şanse ca dobânzile practicate de bănci şi care includ acest ROBOR să fie mai mici în urma recalculării lor în luna martie, când multe bănci recalculează dobânzile variabile.
Totodată, rata Rezervei Minime Obligatorii (RMO) aplicabilă pasivelor în valută ale instituţiilor de credit a fost redusă de la 14% la 12%. Măsura lasă la dispoziția băncilor aproximativ 500 de milioane de euro. În mod normal diminuarea rezervei ar pune presiune pe dobânzile cerute de bancheri la credite. Însă acest lucru nu se va întâmpla căci bancherii au clientul lor sigur, anume statul ce se bate cu românii pe banii bancherilor. Vestea micșorării RMO este una bună pentru Ministerul de Finanțe care vrea să împrumute în această lună peste un miliard de euro, mai mult de media emisiunilor de titluri de stat din 2015.
Rata RMO pentru pasivele în lei se menţine la 8%. Micșorarea RMO este un semnal dat de guvernatorul Isărescu încă din toamna anului trecut. După şedinţa CA din noiembrie pe probleme de politică monetară Isărescu a spus că banca centrală va rămâne prudentă în privinţa dobânzii-cheie la următoarele şedinţe, însă ratele RMO urmează să fie diminuate treptat, în funcţie de condiţiile pieţelor.
"Probabil că vom rămâne prudenţi, chiar cu inflaţia negativă, şi în perioada următoare legat de rata dobânzii. Nu spun că excludem sau că s-a încheiat ciclul de reducere, că nu suntem în această situaţie. Mai mult, nu spun că suntem la sfârşitul ciclului de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii, pentru că trebuie să ne apropiem cu nivelul lor de ceea ce se întâmplă în Europa", spunea atunci Isărescu.