Specialiştii BNR au constatat că unele bănci ascund cu bună ştiinţă valoarea creditelor cu întârzieri mai mari de trei luni, aşa-numitele împrumuturi neperformante. La prima vedere, cifrele din bilanţuri sunt corecte. De fapt, cei din bănci fac unele artificii pentru a ajunge la aceste rezultate.
„Și acesta am fost motivul pentru care am inițiat un control la bănci, să vedem în ce măsură au fost sau nu corecți la restructurări, fiindcă noi aici am suspectat și, din păcate, în unele situații, s-a confirmat că practica aceasta de a menține portofoliul de credite într-o stare bună a avut și lucruri mai puțin plăcute. S-au restructurat credite care n-aveau motiv să fie restructurate”, a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR.
Practic, unele banci au mărit perioada de plată a împrumuturilor cu întârzieri, fără să-și înștiinţeze clienţii. În rapoartele trimise către BNR, aceste credite nu mai au probleme, pentru că apar ca împrumuturi în curs de plată. În acest fel, situaţia băncilor este mai bună decât în realitate.
În septembrie, peste 700.000 de români aveau restanţe la credite, cu 300.000 mai mulţi decât acum cinci ani. Cei mai mulţi nu mai trecuseră pe la ghişeele băncilor de cel puţin trei luni. Valoarea acestor restanţe a crescut de aproape 14 ori şi s-a apropiat de 8 miliarde de lei.
Dacă se adună şi restanţele firmelor, lucrurile arată şi mai rău. România are o rată a împrumuturilor neperformante de peste 21%, unul dintre motivele dobânzilor mari ale creditelor.
„Suntem una dintre țările cu cel mai mare risc la nivel european”, a spus Daniela Bodîrcă, vicepreşedintele unei bănci comerciale.
Şi Fondul Monetar Internaţional a avertizat recent asupra acestei situaţii. Până la sfârşitul anului, BNR va trebui să pună la punct un studiu cu privire la cauzele care au dus la acumularea creditelor neperformante în sistemul bancar.