Banca Națională a României se așteaptă la o încetinire a economiei în perioada următoare, după reducerea ritmului de creștere economică în trimestrul 3 din 2016 și o accelerare în ultimul trimestru, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Cererea din consum și investițiile au dus la o creștere economică mai rapidă în T4 2016, potrivit BNR, după ce în T3 ritmul de creștere a scăzut față de T2 de la 6% la 4,4% (4,3% după revizuirea de azi a Statisticii) în termeni anuali.
Evoluția din ultimele trei luni ale anului trecut va fi urmată de “o oarecare încetinire”, potrivit conducerii BNR, ceea ce va duce la o expansiune mai lentă a gap-ului (tendință - n.red.) pozitiv al PIB și a presiunilor inflaționiste pe termen scurt, informează Profit.ro.
BNR consideră că inflația va trece în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului, după ce a închis 2016 la -0,5% în termeni anuali, dar că prețurile vor crește mai puțin decât anticipa în toamna anului trecut, urmând să ajungă în intervalul de variație de plus/minus un punct procentual în jurul țintei de 2,5%.
O creștere economică mai mică ar fi o veste proastă și pentru guvern, în condițiile în care și prognoza pe termen mediu aferentă anului 2017 arată o creștere de 4,3%, în timp ce proiectul de buget prezentat de PSD în campanie se bazează pe o creștere reală de 5,5%.
În privința politicii bugetare, BNR reiterează în minută ce a susținut guvernatorul Mugur Isărescu în conferința de presă de vinerea trecută, anume că perspectivele rămân incerte până la cunoașterea execuției pe 2016 și, mai ales, a bugetului pe 2017.
BNR amintește de cerințele Pactului de Stabilitate și Creștere și angajamentele României în privința deficitului bugetar – limita de 3% din PIB -, dar și de declarațiile noului ministru de finanțe privind încadrarea în această țintă.
Inflația ar putea fi amplificată de stimularea consumului, în absența nerealizării investițiilor publice și a reformelor structurale, arată BNR.
Consumul este un vechi "inamic" al guvernatorului Isărescu, care declara la finele anului trecut că cererea internă s-a dus în importuri și am creat mai degrabă locuri de muncă în alte țări, cu referire la adâncirea deficitului balanței de bunuri.