Biziday | Statul provoacă ţepe în lanţ

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Români exploatați și transformați în sclavi în Ungaria de un grup infracțional format tot din români. Cum își păcăleau victimele

Vremea se schimbă radical din weekend. Când vom avea temperaturi de 16°C

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Programul guvernamental a fost gândit ca un impuls pentru firmele mai mici care ar fi trebuit să se extindă și să creeze locuri de muncă.

Statul le-a promis că le va deconta până la 90 la sută din investiţiile făcute și, în această bază, mulți chiar s-au aruncat. Apoi, când banii de la stat nu au mai venit, programul guvernamental a provocat lanțuri de falimente.

Marius are o fabrică de confecții într-o localitate din Olt.

„Ne-a încurcat foarte mult, pentru că au fost comenzi pe care nu am mai putut să le luăm, fapt pentru care o mare parte din subcontractorii noştri, fabrici mai mici care lucrează pentru noi, multe dintre ele au închis, pentru că nu au mai avut aceste comenzi, nu au putut să îşi cumpere utilaje şi au trebuit să închidă”, spune Marius Anuţa, patronul unei fabrici de confecţii din Priseaca, Olt.

Problema acestui program este că atunci când face bugetul, guvernul uită să aprobe și sumele necesare finanţării lui. De exemplu, anul acesta, deși bugetul este pe excedent, mii de patroni așteaptă degeaba 250 de milioane de lei care nici la rectificare nu au fost aprobați.

Până atunci, cei care s-au calificat să primească ajutorul de la stat au început să se împrumute la bănci, să cumpere utilaje, dar pe care nu au cum să le folosească.

„98 la sută dintre cei care accesează fonduri europene le implementează cu ajutorul creditelor. Au mai fost situaţii de beneficiari care au avut aprobat jumătate de buget pe 2014, pe care l-au şi primit, şi jumătate pe 2015, adică şi-au început o hală, au dus-o la jumătate şi apoi din resurse proprii au trebuit să o continue pentru că era inutilă la jumătate şi acum nu îşi mai pot rambursa creditul bancar din banii pe care se bazau”, spune Marius Căpăţână, consultant.

O sută de mii de euro este suma maximă pe care o firmă o poate primi prin ajutorul de minimis, bani acordaţi în interval de doi ani.

În momentul de faţă, şase sute de proiecte sunt blocate, iar oamenii au trimis o nouă scrisoare deschisă premierului Ponta.

Datele oficiale arată că anul trecut patronii au creat 2.200 de noi locuri de muncă în baza acestui program guvernamental. Cum banii încă nu există, iar şansele să fie alocaţi curând nu sunt foarte mari, se reduce şi timpul pe care oamenii îl mai au la dispoziţie pentru a-şi termina proiectele.