Biziday | Statul provoacă ţepe în lanţ

Nori negri deasupra economiei românești, după dezmățul din anul electoral

O rețea de pagini false coordonată din afara României ia amploare pe internet. Sunt promovate nostalgii comuniste și ultranaționalismul

Liderii coaliției proeuropene s-au întâlnit pentru o nouă rundă de negocieri

Mașini cu nas roșu, coarne și luminițe. Amenzi pentru șoferii ale căror decorațiuni îi pun pe alții în pericol

Polițiștii au venit la ușa Dianei Șoșoacă pentru o amendă

Un băiat de 15 ani din Tecuci a furat mașina părinților și a intrat cu ea într-un stâlp

Cine este Mihail Kavelașvili, fostul fotbalist ales președinte al Georgiei

Zonele în care sunt așteptate ninsori de Crăciun

Organizațiile neguvernamentale fac apel la oameni să nu mai abandoneze animalele de sărbători

Programul guvernamental a fost gândit ca un impuls pentru firmele mai mici care ar fi trebuit să se extindă și să creeze locuri de muncă.

Statul le-a promis că le va deconta până la 90 la sută din investiţiile făcute și, în această bază, mulți chiar s-au aruncat. Apoi, când banii de la stat nu au mai venit, programul guvernamental a provocat lanțuri de falimente.

Marius are o fabrică de confecții într-o localitate din Olt.

„Ne-a încurcat foarte mult, pentru că au fost comenzi pe care nu am mai putut să le luăm, fapt pentru care o mare parte din subcontractorii noştri, fabrici mai mici care lucrează pentru noi, multe dintre ele au închis, pentru că nu au mai avut aceste comenzi, nu au putut să îşi cumpere utilaje şi au trebuit să închidă”, spune Marius Anuţa, patronul unei fabrici de confecţii din Priseaca, Olt.

Problema acestui program este că atunci când face bugetul, guvernul uită să aprobe și sumele necesare finanţării lui. De exemplu, anul acesta, deși bugetul este pe excedent, mii de patroni așteaptă degeaba 250 de milioane de lei care nici la rectificare nu au fost aprobați.

Până atunci, cei care s-au calificat să primească ajutorul de la stat au început să se împrumute la bănci, să cumpere utilaje, dar pe care nu au cum să le folosească.

„98 la sută dintre cei care accesează fonduri europene le implementează cu ajutorul creditelor. Au mai fost situaţii de beneficiari care au avut aprobat jumătate de buget pe 2014, pe care l-au şi primit, şi jumătate pe 2015, adică şi-au început o hală, au dus-o la jumătate şi apoi din resurse proprii au trebuit să o continue pentru că era inutilă la jumătate şi acum nu îşi mai pot rambursa creditul bancar din banii pe care se bazau”, spune Marius Căpăţână, consultant.

O sută de mii de euro este suma maximă pe care o firmă o poate primi prin ajutorul de minimis, bani acordaţi în interval de doi ani.

În momentul de faţă, şase sute de proiecte sunt blocate, iar oamenii au trimis o nouă scrisoare deschisă premierului Ponta.

Datele oficiale arată că anul trecut patronii au creat 2.200 de noi locuri de muncă în baza acestui program guvernamental. Cum banii încă nu există, iar şansele să fie alocaţi curând nu sunt foarte mari, se reduce şi timpul pe care oamenii îl mai au la dispoziţie pentru a-şi termina proiectele.