Biziday. Profit din lapte de capră

Românii trăiesc mai puțin decât alți europeni. Care este speranța medie de viață și de ce

Risc major de răspândire a virusului febrei aftoase în România

Sezonul alergiilor de primăvară a început mai devreme anul acesta. Ce riscă cei care ignoră simptomele

Ministerele au cheltuit mai mult, deși Guvernul a promis economie. Ce instituții au cerut miliarde în plus la rectificarea bugetară

Alertă sanitară în Brăila. Sute de porumbei au fost găsiți morți într-o pădure

Cazinoul din Constanța și-a recăpătat strălucirea de altădată. Cum arată acum la interior bijuteria arhitecturală

Clădiri-muzeu de milioane de lei în școlile în România, elevi obligați să învețe în clase modulare în curtea școlii

Ponta: Trebuie să avem o relație cu China exact ca Germania. Pentru infrastructura critică să luăm tehnologie americană, nu chineză

Ponta: „Nu vreau ca vreun adversar politic să fie persecutat cu dosare penale”. Ce spune despre Călin Georgescu și Sebastian Ghiță

Ovidiu şi Marcela Spînu au înţeles din start că şansele de reușită sunt mai mari dacă vin pe piață cu ceva mai puțin comun decât brânza de vacă.

E adevărat că nu toată lumea preferă brânza de capră, dar tocmai de aceea, o astfel de nișă are fanii ei fidelizați.

Veterinari de meserie, cei doi au pus pe picioare o fabrică de produse lactate la zece kilometri de Cluj, în comuna Feleacu.

Marcela Spînu: „Am vândut cabinetul veterinar din Cluj cu preţul, practic, al unui apartament, am mai luat un credit de la bancă şi am pornit investiţia cu aproximativ 200.000 de euro”.

Oameni umblați prin lume, Ovidiu şi Marcela știau că în lumea civilizată nu există magazin sau restaurant care să nu aibă brânză de capră în meniu. Cum însă românii sunt mai tipicari de felul lor, cei doi s-au orientat din start și către export.

După opt ani au ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro, dar asta pentru că jumătate din producţie se vinde din Ungaria și până în Franța. Încă mai plătesc rate la creditele de investiție pe care le-au făcut acum opt ani.

Ovidiu Spînu: „Undeva între 50.000 şi 100.000 de euro pe an am putea să socotim profit dacă n-am reinvesti şi dacă n-am avea aceste credite”.

Laptele de capră este colectat de la ferme din Transilvania, iar în opt ani producția a crescut de la 500 de litri de lapte pe zi la aproape 5.000.

Marcela Spînu: „Am avut ani în care am procesat şi 8.000-9.000 de litri într-o singură zi. Probabil că anul acesta o să ne închidem cu opt tone de brânză pe lună”.

Laptele de capră este de trei ori mai scump decât cel de vacă, dar este mai greu de procesat, costurile de producţie pentru brânză sunt duble dar și prețul brânzei de capră este de două ori mai mare decât cel al telemelei de vacă.

Interesant este că deși soții Spânu se aprovizionează numai de la ferme de capre din Ardeal și au reușit să își facă și un nume, cele mai multe ferme de capre sunt în Constanța, Tulcea, Dolj, Olt, Galați și în Teleorman.