În cazul Bitcoin toate tranzacţiile sunt publice, chiar dacă identitatea celor care trimit sau primesc bani nu este cunoscută. Băncile nu sunt încântate cu această transparenţă. Caută o soluţie prin care ele să fie cele care controlează informaţiile. Dar în acelaşi timp vor să profite de rapiditatea pe care o oferă noua tehnologie.
Numai anul acesta firmele care dezvoltă servicii financiare bazaze pe tehnologia din spatele monedelor virtuale au atras finanţări de 462 de milioane de dolari, potrivit unei statistici realizate de publicaţia Coindesk. Iar Financial Times scrie că banii au venit atât din Silicon Valley cât şi din sistemul bancar.
Sistemul se numeşte Blockchain şi a fost popularizat până acum de cei care au visat la apariţia unui sistem financiar democratic, fără bănci centrale sau comerciale, în care banii ajung dintr-un cont la altul prin transfer direct. Cum nu există intermediari, cei care deţin monede virtuale, precum Bitcoin, ţin şi evidenţa lor. Îşi pun la dispoziţie puterea de procesare a calculatoarelo personale ca să gestioneze un registru public al tuturor tranzacţiilor făcute dintr-un cont în altul.
O copie a registrului există pe toate calculatoarele din sistem. Iar toate tranzacţiile sunt anonime. Tehnologia folosită de Bitcoin nu va elimina sistemul financiar, însă îl va putea transforma. Pete 20 de bănci mari, printre care se numără JPMorgan, UBS şi Barclays au investit în compania americană R3 care încearcă să adapteze sistemul blockchain la actualul mod de funcţionare a sistemului bancar. Băncile vor un registru asemănător cu cel folosit de de Bitcoin. Dar în loc ca toate datele să fie publice, îşi doresc să fie stocate doar pe calculatoarele din sistemul financiar.
Acest circuit închis ar face ca tranzacţiile virtuale să fie, teoretic, mai sigure decât cele cu bitcoin. Şi, în acelaşi timp ar elimina sistemul actual în care datele sunt stocate în regiştri centralizaţi la care băncile trebuie să obţină accesul.
Tehnologia monedelor virtuale poate ajuta sistemul bancar să lucreze mult mai eficient. Băncile ar economisi anual între 15 şi 20 de miliarde de dolari după cum estimează Santander. Iar transferurile de bani de la o bancă la alta, care acum durează şi câteva zile, ar fi efectuate instant. De exemplu, în cazul facturilor la utilităţi banii ar ajunge pe loc din contul clientului în cel al companiei.
Pentru moment băncile nu au reuşit să înţeleagă toate implicaţiile adoptării noului sistem. Dar se străduiesc. Banca elveţiană UBS are în sediul din Londra un laborator numit Nivelul 39 în care testează tocmai funcţionarea serviciilor financiare bazate pe Blockchain. În acelaşi timp, Citigroup a înfiinţat o monedă virtuală proprie pe care o testează în regim închis.
Iar Blythe Masters, cea care a jucat un rol dezerminant în inventarea instrumentelor financiare derivative, lucrează acum la dezvoltarea de servicii care au în spate sistemul folosit de monedele virtuale. După plecarea de la Golmand Sachs, Masters a ajuns cârma companiei Digital Asset Holdings.
Şi nu este singurul fost bancher ajuns în această nouă nişă a sistemului financiar.
Iar tehnologia Blockchain nu este utilă doar la gestionarea banilor, ci la administrarea datelor de orice fel. În Honduras sistemul este folosit la registrul titlurilor de proprietate, iar pe Insula Man - la registrul comerţului.