Bilanț. O singură privatizare în șase luni

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

După o amânare şi două schimbări de condiţii în caietul de sarcini, statul a găsit un investitor interesat să preia CFR Marfă.

GFR a fost desemnat câştigător după ce a oferit 202 milioane euro pentru pachetul majoritar de acţiuni şi a promis investiţii de alte 200 de milioane de euro.

Poşta Română nu a avut parte de acelaşi parcurs. Trebuia privatizată la începutul verii, dar procedurile au eşuat. Deşi termenul de depunere a ofertelor fusese prelungit cu o lună, nimeni nu a cumpărat caietul de sarcini, aşa că Guvernul a amânat până în iunie 2014 găsirea unui investitor pentru a privatiza compania de stat.

Un plus pentru bilanţul Guvernului la jumătatea anului reprezintă însă ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica. Producătorul de energie electrică a reuşit să treacă de pe pierdere pe profit, după un an de reorganizare judiciară. Acum, statul are mână liberă pentru a lista pe bursă 10% din acţiunile companiei, aşa cum s-a angajat în faţa Fondului Monetar.

România a finalizat la limită cel de-al doilea acord cu FMI, încheiat în primăvara anului 2011. Instituţia financiară a aprobat scrisoarea de intenţie trimisă de autorităţile de la Bucureşti, dar a formulat şi câteva critici referitoare la situaţia din economie.

Oficialii FMI remarcă nivelul scăzut al creşterii economice, situaţie care pune sub semnul întrebării crearea de locuri de muncă.

Nici la capitolul reforme structurale nu stăm bine, sectorul sănătăţii fiind cel vizat. Restructurarea domeniului energiei şi cel al transporturilor, ca şi reformarea companiilor de stat sunt în continuare pe lista neagră.