Ultima dată când benzinăriile au afişat un preţ de 5 lei şi 80 de bani pentru un litru de carburant, se întâmpla în martie, înainte ca Guvernul să introducă supraacciza.
Însă chiar şi cu această mică ieftinire, atât Guvernul, cât şi companiile petroliere câştigă de pe urma preţurilor afişate la pompă.
Şoferii români privesc însă în continuare cu jind la benzinăriile din Bulgaria şi Ungaria, unde carburanţii sunt mai ieftini. În Moldova şi Ucraina, tarifele sunt chiar sub echivalentului unui euro pe litru, iar Rusia vinde benzină de două ori mai ieftină. La noi, în ciuda ieftinirii, preţurile sunt încă mari.
„Mai mare decât preţul mediu în regiune. Ţinând cont de faptul că acum preţul ţiţeiului a scăzut. Înseamnă că acum s-au deschis posibilităţile pentru retail”, a declarat Vladimir Smirnov, director general Nis Gazprom România.
Reprezentantul gigantului rusesc Gazprom recunoaşte că în condiţiile în care preţul ţiţeiului scade, companiile petroliere câştigă mai puţin din extracţie, iar soluţia este să ţină tarifele sus în benzinării.
„Dacă businessul este cumsecade, putem, conta şi pe profit. Deci o facem şi noi, şi noi vrem profit şi îl avem. Nu prea mare, dar noi suntem la început”, a adăugat Vladimir Smirnov.
Companiile petroliere nu sunt singurele care câştigă şi când scade preţul petrolului. Guvernul continuă să câştige: întârzie să dea înapoi cei 4 eurocenţi din acciza suplimentară pe carburant, aşa cum a promis transportatorilor.
„Niciun transportator nu a recuperat niciun cent din această acciză suplimentară din România. Vreo 300 de firme s-au înscris în sistem”, a declarat Radu Dinescu, secretar general Uniunea Transportatorilor din România.
În acest moment, preţul petrolului se menţine pe plan intarnaţional sub 90 de dolari pe baril, un nivel comparabil cu cel din 2011.