Banii în mișcare. Cum să devii independent financiar chiar și cu un salariu mic
Săptămâna aceasta, la „Banii în mișcare” continuăm să vorbim despre cum alfabetizarea financiară redusă, despre care am vorbit în episodul anterior, generează costuri imense, cele mai mari fiind cauzate de toate deciziile financiare proaste pe care le luăm în viață, precum și oportunitățile pierdute. Astfel, debitorii ajung în insolvență, oamenii nu economisesc destul, investim necorespunzător pentru că nu avem o diversificare suficientă și societatea este polarizată.
Deloc întâmplător, așa cum am văzut în episoadele anterioare, 90% din avuția poporului român este concentrată în imobiliare și depozite bancare, și avem cea mai mare discrepanța din Europa dintre cei bogați și cei săraci.
Nivelul de trăi depinde de educația financiară
O analiză interesantă evidențiază legătură dintre gradul de alfabetizare financiară a populației, reprezentată pe axa OY, și nivelul de trăi exprimat prin dimensiunea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, ilustrat pe axa OX.
Se ridică întrebarea dacă gradul alfabetizării financiare influențează nivelul de trai? Ei bine, pentru jumătate dintre cele mai bogate țări din lume, se confirmă o corelație pozitivă între cele două. Mai exact, creșterea alfabetizării financiare este corelată cu un nivel de trăi superior. În schimb, pentru cealaltă jumătate a țărilor sărace, respectiv acolo unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic decât 12.000 de dolari, nu se observă o corelație între cele două.
Ghiciți unde este România pe acest grafic!? Cu un PIB pe cap de locuitor de aproape 12.000 de dolari americani, suntem exact la mijlocul națiunilor, între țările bogate și cele sărace. Ce înseamnă aceasta? Ei bine, privind către viitor, este clar că NU vom putea prospera și tinde către un nivel de trăi mai bun dacă NU ne îmbunătățim nivelul educației financiare. De aceea, sper că vei urmări emisiunea "Banii în mișcare" și vei aplica soluțiile care ți se potrivesc.
10 principiile esențiale pentru a prospera
În cele ce urmează, vorbim despre 10 principiile esențiale pentru a prospera și vedem cum se obține independența financiară mult dorită. Începem cu cea mai importantă întrebare legată de acest subiect: de ce bogații prosperă iar săracii rămân săraci?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Îmi pare rău dacă voi dezamăgi pe unii dintre voi, dar vinovatul NU este statul, pentru că nu-i taxează mai mult pe cei bogați. Nici angajatorul, pentru că nu oferă salarii mai mari. Nu, nici o teorie a conspirației conform căreia doar câțiva sunt cei care se pot îmbogăți și controla destinele lumii. Primul principiu pentru obținerea independenței financiare, prima regulă pentru prosperitate, se referă la ce facem cu banii.
Gândiți-vă la acest principiu simplu: cei săraci au venituri care acoperă doar cheltuielile zilnice. Cei din pătura de mijloc au venituri care le acoperă cheltuielile zilnice, plus achiziția de pasive, spre exemplu, mașina sau casa în care locuiesc. Cei bogați au venituri care le acoperă cheltuielile zilnice, iar cu diferența investesc prima dată în active, care generează alte venituri ce sunt folosite pentru noi investiții și de abia apoi achiziția de pasive.
Haideți să luăm fiecare categorie pe rând. Pentru cei din pătura cu venituri mici, singură sursă de venit este salariul lunar. În România, aproximativ o treime din populația adultă angajată câștigă salariul minim pe economie de aproximativ 1.350 lei, și încă o treime are venituri până la 3.000 lei. Aparent, acest segment de 60% din populație este captiv pentru că veniturile lor de abia acoperă cheltuielile de trai, și întreaga lor existența financiară depinde de patron sau angajator. Oare pot ieși oamenii din această capcană?
Ce facem cu banii?
Cifrele de la Institutul Național de Statistică ne spun că există o posibilitate. Conform acestora, o familie medie din România alocă 34% din veniturile lunare pentru hrană și 15% pentru HoReCa, băuturi alcoolice și tutun. În schimb, doar 0,5% din bugetul lunar al familiei se duce la educație și 0,3% către investiții. Acum, haideți să vedem ce se poate face cu acești bani?
În țara noastră, în fiecare an 2,2 milioane de tone de alimente ajung la gunoi, ceea ce înseamnă peste 6.000 de tone pe zi, România fiind a noua țară din Uniunea Europeană la acest capitol. Risipa alimentară înseamnă 16% din bugetul lunar de hrană al unei familii, respectiv 360 lei/lună, calculate pe salariul mediu cu doi adulți angajați. Dacă s-ar reduce încă un sfert din cheltuielile pentru hoteluri, restaurante, cafenele, băuturi și alcool, se mai pot economisi lunar încă 250 lei.
Doar prin aceste metode, cei cu venituri sub medie pot salva aproximativ 125 de euro/lună. Dacă investim această sumă la o dobândă anuală de 8%, care se compune timp de 10 ani putem obține la final câștigul de 22.000 euro.
Dacă te întrebi deja unde poți investi banii pentru a obține un randament de 8% pe an, nu îți face griji, o să vorbim în săptămânile viitoare despre zeci de alternative! Până atunci, te provoc să reduci la minimum risipa alimentară și să economisești măcar un sfert din bugetul alocat distracțiilor, băuturilor alcoolice și tutunului.
Iată că și cei cu venituri sub medie își pot câștiga, pas cu pas, independența financiară. În episodul următor o să vorbim despre diferența dintre cei bogați și cei din pătura de mijloc.
Până atunci, nu uita, banii sunt întotdeauna în mișcare. Fii înțelept și fă-i să lucreze pentru tine, familia și afacerea ta.
