Zeci de mii de firme înfiinţate cu ajutor de la stat, multe fără viiitor

33.000 de companii au fost înfiinţate de tineri antreprenori în ultimii 6 ani, cu sprijin de la stat. Debutanții în afaceri au ales domenii cum ar fi construcțiile, transportul rutier, servicii de înfrumuseţare sau panificaţie. Mulţi au ales domenii străine de studiile făcute, şi afaceri ce presupun revânzarea de produse sau domeniul auto. Sunt de altfel motivele pentru care oamenii de afaceri spun că astfel de programe mai mult încurcă economia pentru că nu reprezintă investiţii cu valoare adăugată mare.

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Din 2011, lunar, aproape 500 de tineri şi-au încercat norocul în afaceri. Bogdan este unul dintre ei şi şi printre puţinii care au mizat pe domeniul în care s-au specializat în facultate.

Bogdan Bănică, arhitect: „Piaţa din România este una axată pe consum, neavând nevoie de o specializare sau certificare în acest domeniu. Este la îndemâna oricui, în ziua de astăzi tehnologia şi online-ul te ajută să deschizi un magazin de absolut orice, nu îţi trebuie decât o idee bună”.

Bogdan a deschis o firmă prin programul SRL-D şi a beneficiat de scutiri pentru înfiinţarea societăţii şi plata contribuţiilor angajaţilor. Legea spune că doar 3 ani poţi benefia de aceste facilităţi. Tânărul antreprenor s-a descurcat de minune şi după acest moment, iar afacerile îi merg bine în continuare.

Însă un studiu arată că cele mai multe companii sunt înfiinţate în domenii în care cunoştinţele antreprenoriale şi cele financiare nu sunt atât de importante pentru cei care se apucă de afaceri. Lucru care nu ar fi tocmai benefic.

Bogdan Bănica, arhitect: „Cea mai mare problemă este cea de cash flow pe care o are o societate comercială, cred că motivul principal e o lipsă de educaţie financiară, inclusiv noi am făcut greşeala aceasta de a ne gândi la contul societăţii ca la un cont personal şi nu faci o diferenţă între cele două entităţi.”

Debutanţii în afaceri au mizat pe domeniul construcţiilor, al transportului rutier şi au investit şi în saloane de înfrumuseţare.

Cele mai multe firme au fost înfiinţate în Capitală - 4600 de societăţi. Urmează judeţul Cluj cu aproape 4.000 de firme. Nu e este însă uşor să rezişti într-un mediu concurenţial - din firmele care au depus bilanţul financiar, aproape 44% au dificultăţi financiare.

Octavian Bădescu, om de afaceri: „Sunt în zone cu valoare adăugată scăzută, s-au pornit afaceri foarte mici, de tip meşteşugăresc sau mecanic, transporturi. Ele trebuie făcute cu banii celui care este proprietarul afacerii, el este cel care trebuie să rişte, este definiţia antreprenorului”.

Aurimas Kacinskas, directorul unei firme de consultanţă: „O companie mică nu înseamnă că este o companie slabă, deci firmele mici şi mijlocii reprezintă motorul economiei”.

După 6 ani de funcţionare, programul a fost sistat de autorităţi la finalul anului trecut. A fost înlocuit cu Start-Up Nation România, prin care sunt finanţate cu până la 44.000 de euro investiţiile în echipamente auto şi IT.