Turismul din România, diamant neşlefuit
România se mândreşte cu locuri extraordinare, care din păcate nu sunt promovate. Nu avem infrastructură, iar la capitolul turism, calitatea serviciiilor e fie excelentă, fie foarte proastă. În 2015, contribuţia turismului la produsul intern brut a fost de cinci la sută, mai puţin decât realizările vecinilor bulgari şi maghiari.
Sute de mii de turişti ajung în fiecare vară pe litoralul românesc. Puţini turişti străini, cei mai mulţi dintre ei sunt români. Responsabilii din domeniu dau vina pe lipsa promovării.
Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării: „Nu s-au mai alocat de foarte mulţi ani, peste cinci ani practic, bugete pentru promovarea litoralului, în general. Mai ales că litoralul nu face parte din cele şase produse stabilite prin strategia de brand turistic a României”.
Sudul litoralului e cel mai văduvit de lipsa turiştilor, deşi deţine 70% din capacitatea de cazare.
Corina Martin: „Ar avea un potential fantastic. Din păcate, lipsa resurselor, lipsa bugetului de promovare si lipsa unei viziuni si a unei strategii din partea autoritătilor locale si chiar si a operatorilor privati face ca sudul să fie mai puţin promovat”.
O altă zonă unică-n lume a României, Delta Dunării, este promovată mai mult din vorbă-n vorbă.
Cristian Bărhălescu, agent de turism: „Delta Dunării este un produs unic al României care trebuie vândut aşa cum este”.
Lipsa promovării e însă una din cele mai mici probleme ale turismului românesc. Infrastructura proastă e o piedică uriaşă în calea prosperităţii.
Mihaela Brazdeş, reporter Digi24: „Aşa arată drumul spre plajele sălbatice Corbu şi Vadu, dar şi spre Rezervaţia Delta Dunării. Este plin de gropi, unele peticite, dar şi de denivelări. Autorităţile locale spun că fac un proiect pentru a asfalta în totalitate şoseaua, dar nu ştiu când vor obţine banii necesari”.
În alte zone, promovarea a venit cu ajutor. De câţiva ani, când spui Viscri, spui Prinţul Charles. Iar zona a început să fie din ce în ce mai „gustată” de turişti, români şi străini. Dar, şi aici, infrastructura e la pământ. Odată ce intri pe drumul judeţean ce duce spre Viscri, începe coşmarul.
Claudiu Loghin, reporter: „Aşa arată podeţul peste Valea Lacului, între Buneşti şi Viscri. Podeţul a rămas din lemn, iar singura urmă de investiţie în infrastructură este balustrada metalică montată în zonă”.
Localnicii se gândesc să peticească ei, dacă nu primesc ajutor de la autorităţi.
Primăria Comunei Buneşti, de care aparţine satul Viscri, promite că va începe cât de curând reabilitarea Drumului Judeţean 104L.
Şi în vreme ce România încă îşi caută la propriu şi la figurat drumul în turism, vecinilor de la vest le merge tot mai bine. Au autostrăzi, infrastructură turistică, promovare şi servicii. În Hajduszoboszlo, oraş balneo-turistic pot intra 26 de mii de turişti.
Laszlo Sovago, primarul din Hajduszoboszlo: „Eu nu știu cum sunt serviciile de turism din România, dar cred că au un deficit în ceea ce privește infrastructura pentru că turiștii ajung greu la locațiile respective. Aici mă refer la lipsa de autostrăzi”.
Melinda Csiszar, reprezentant Aqua Palace, Hajduszoboszlo: „Până în luna noiembrie în complexul Hungaro Spa, ne-au trecut pragul peste două milioane de turiști”.
În ceea ce priveşte promovarea, autorităţile de profil din România au mers la ultimul târg de turism internaţional cu gândul să le arate străinilor tradiţiile româneşti. Zone ca Braşovul, Maramureşul şi Gorjul lui Brâncuşi sunt scoase în faţă, iar eventualii turişti străini sunt îmbiaţi cu circuite între zonele interesante.
Şi cum locurile sunt de vis, turiştii închid ochii la infrastructură şi servicii. Asta se vede în cifre. În 2016, 1,3 milioane de străini au vizitat România. Asta înseamnă o creştere cu 20 la sută faţă de anul trecut, potrivit patronatelor din domeniu. Cei mai mulți turişti străini vin din Germania, Franța şi Marea Britanie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
