Temeri că urmează o nouă mare criză în Europa. De ce Deutsche Bank nu e Lehman Brothers
Acțiunile Deutsche Bank au început să cadă puternic după ce s-a aflat că mai multe fonduri speculative şi-ar fi lichidat expunerea pe această bancă.
E genul acela de fugă ca de pe un vapor care s-ar scufunda. Acţiunile băncii germane au scăzut la jumătate în acest an. Sunt la o treime faţă de începutul lui 2014 şi s-a propagat o teamă că e un deja-vu. Şi toată lumea face comparaţii cu Lehman Brothers şi criza pe care a declanșat-o în America, propagată apoi și în Europa, în urmă cu câțiva ani.
Deutsche Bank readuce în actualitate marea traumă a economiei globale. În urmă cu exact opt ani, fondurile speculative de investiții părăseau Lehman Brothers - banca a cărei cădere a însemnat declanșarea unei crize mocnite. Din fericire însă, nu e un deja-vu perfect. Chiar dacă FMI a numit Deutsche Bank „instituția care aduce cel mai mare risc sistemic industriei bancare globale”, analiștii cred că paralelele cu Lehman sunt forțate.
Odată cu amenințarea că va primi o amendă de 14 miliarde de dolari în America, a apărut și spectrul unei eventuale crize de lichidități, însă banca are resorturile care îi pot amortiza căderea.
Ultimele rapoarte arată că cea mai mare bancă germană are rezerve de lichidități de 246 de miliarde de dolari, adică 12% din active, pe când Lehman Brothers avea lichidități de doar 45 de miliarde de dolari, echivalent cu 7,5% din total active.
Mai mult, indicatorii postați anul trecut arată că 94% din activele Deutsche sunt de înaltă calitate, iar multe dintre ele pot fi vândute în mai puțin de 30 de zile în condiții de criză.
Banca germană poate face rost de cash și de la Banca Centrală Europeană - la dobânzi foarte mici chiar - pe când Fed-ul american a refuzat să le mai dea bani celor de la Lehman tocmai pentru că nu mai aveau colateral bun. În visteria sa erau doar active riscante, gunoi, deși în rapoarte apăreau ca fiind de primă clasă.
Între timp, și cadrul legislativ s-a schimbat. Europa a venit cu noi reglementări tocmai pentru a împiedica repetarea momentului Lehman.
„Nimeni nu credea că prăbușirea Lehman avea să declanșeze o avalanșă atât de catastrofală, dar asta ar trebui să nu se mai poata întâmpla acum, având în vedere că avem o directivă bancară, o uniune bancară, un reglementator comun, un mecanism de rezoluție și noi reguli UE”, subliniază Hans Joerg Schelling, ministrul de finanțe al Austriei.
Și totuși, Deutsche Bank nu e complet fortificată. Dobânda dusă la un minim istoric de BCE îi afectează profitabilitatea, iar expunerea mare pe companiile de energie reprezintă un punct sensibil. Are o bază de clienți mult mai diversă decât Lehman, nu e doar bancă de investiții. Însă trebuie să-și adapteze modelul de business la noile condiții create de BCE. Cât timp are să facă asta depinde exclusiv de încrederea pe care le-o insuflă piețelor. După Lehman, investitorii au învățat că decât să spere la câștiguri, mai bine evită pierderi uriașe, așa că nu e exclus ca hemoragia de bani de la Deutsche să continue, chiar dacă în puseuri.
Cea mai sigură metodă de a-și alimenta credibilitatea ar fi ca banca să emită noi acțiuni și să-și crească capitalul, deși diluează participația actualilor acționari. Însă cum titlurile sale și-au pierdut mai bine de jumătate din valoare de la începutul anului, Deutsche a evitat până acum o recapitalizare de urgență. Și Lehman a urmat aceeași logică însă, iar mândria de a accepta un preț mic nu i-a făcut bine.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
