Autorităţile publice au cheltuit în cinci ani aproape 25 de milioane de euro pe softuri şi sisteme informatice care, fie nu au mai fost folosite, fie s-au dovedit a fi defecte. Iar acestea sunt doar neregulile pe care oamenii din ministere le-au reclamat corpului de control al premierului. În total, achiziţiile IT ale statului din ultimii cinci ani s-au ridicat la aproape 700 de milioane de euro. În cele mai multe cazuri, contractul a fost respectat. Însă lipsa unei strategii, dar şi lipsa concurenţei, a făcut ca aceste cheltuieli uriaşe să nu îmbunătăţească prea mult funcţionarea instituţiilor.
Softurile cu probleme, care împreună au scos din conturile statului 24 de milioane şi jumătate de euro în ultimii cinci ani au fost cumpărate de nouă instituţii publice, arată corpul de control al premierului.
Dacian Cioloş, premierul României: O mare parte din aceste platforme şi aceste investiţii nu sunt folosite. Nu au fost duse la bun sfârşit sau nu au fost operaţionalizate din diferite motive.
În vreme ce unele softuri au fost cumpărate, dar nu au mai fost folosite niciodată, altele fie au fost defecte, fie nu au fost compatibile cu softurile care deja erau instalate pe calculatoarle statului.
Potrivit raportului, Ministerul Dezvoltării este cel care a dat cei mai mulţi bani pe programe informatice cu probleme, 11 milioane de euro. Este urmat de Ministerul Finanţelor Publice, cu nereguli de 5 milioane de euro şi de Ministerul Comunicaţiilor la care problemele legate de achiziţia softurilor se ridică la aproximativ 4 milioane de euro.
La ministerul dezvoltării, unul dintre cele mai mari contracte a fost cel de aproximativ 5 milioane de euro pentru sistemul informatic al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Corpul de control al premierului spune că platforma are parte de întreruperi dese şi generează unele rapoarte cu greutate.
Un alt contract mare la care au fost reclamate nereguli este cel de trei milioane de euro pentru sistemul informatic al Agenţiei Funcţionarilor Publici. Potrivit corpului de control, reprezentanţii agenţiei spun că sistemul are mai multe neregularităţi. În acelaşi timp, un sistem informatic de achiziţii publice pentru care Agenția pentru Agenda Digitală a plătit aproape 3 milioane de euro încă nu a fost livrat.
Iar acestea sunt doar trei exemple.
Contractele cu probleme, în valoare de 24 de milioane şi jumătate de euro reprezintă doar o mică parte din contractele de 695 de milioane de euro cumpărate de instituţiile publice în ultimii ani. Ceea ce înseamnă că în marea majoritate a cazurilor, contractele au fost respectate. Asta nu înseamnă însă că situaţia lor este perfectă.
Corpul de control al premierului arată că la nivelul ministerelor nu există o strategie de informatizare, pe baza căreia să fie realizate achizițiile. Prin urmare, chiar dacă softurile livrate sunt funcţionale şi respectă contractul, utilitatea lor poate fi una redusă. Şi, în lipsa unei strategii apare şi problema lipsei de comunicare între sistemele informatice ale instituţiilore diferite,
În plus, concurenţa scăzută face ca preţul acestor softuri să fie mare. Corpul de control arată că doar 14 firme au câştigat aproape jumătate dintre contractele de informatizare acordate de instituţiile publice în ultimii cinci ani. Pe primul loc la sumele încasate de la stat pentru sisteme informatice este SIVECO. A primit aproape 85 de milioane de euro de la 22 de autorităţi. Pe locul al doilea este Teamnet, care a reuşit să încaseze aproape 60 de milioane de euro de la 19 instituţii publice. Iar podiumul este completat de UTI cu încasări de aproximativ 24 de milioane de euro de la 46 de autorităţi. În total, cele trei companii au câştigat împreună 430 de contracte în cinci ani.
Nereguli la achiziţia de software
- Ministerul Dezvoltării: 10,8 mil. €
- Ministerul Finanţelor: 5,2 mil. €
- Ministerul Comunicaţiilor: 3,8 mil. €
Cele mai mari încasări
- SIVECO: 84 mil. €
- Teamnet: 58 mil. €
- UTI: 24 mil. €
sursa: Corpul de control al premierului