Legea dării în plată, amânată iar la Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a României (CCR) a dezbătut, marți, 33 de excepții de neconstituționalitate, ridicate în special de băncile comerciale, cu privire la Legea dării în plată. În final, magistrații CCR au amânat luarea unei decizii. De la intrarea în vigoare a legii, 300 de români care nu şi-au mai putut plăti creditele au predat cheile locuinţelor, din cei aproape 4.000 care au depus notificări.
20 de sesizări privind excepții de neconstituționalitate ale unor articole din Legea 77/2016 au fost formulate de Raiffeisen Bank. Celelalte sesizări au fost făcute de BCR, BRD, Banca Românească, Alpha Bank, UniCredit Bank.
În total, 471 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ.
Ședința publică în care vor fi analizate cele 33 de sesizări este programată să înceapă la ora 09.00.
Prevederile contestate
Legea dării în plată a fost contestată, în unele dosare, în integralitatea sa, însă au fost ridicate excepții care se referă doar la anumite articole ale legii, relatează News.ro.
Spre exemplu, printre cele mai contestate prevederi se numără cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.
O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.
Nicio bancă nu a ridicat însă critici de neconstituţionalitate cu privire la exceptarea programului „Prima Casă" din lege, aşa cum avertizau iniţiatorii şi susţinătorii legii că se va întâmpla în cazul în care este introdusă o astfel de excepţie în text.
Posibile decizii
CCR are mai multe variante. În primul rând, judecătorii constituționali pot amâna luarea unei decizii.
În al doilea, rând CCR poate decide că legea este constituțională. În aceste condiții, clienții pot cere în continuare darea-n plată. Procesele deschise de bănci se închid și clienții au câștig de cauză.
O altă variantă ar fi ca CCR să declare legea neconstituțională. În această situație, Legea s-ar întoarce în Parlament pentru punerea în acord cu Constituția.
Cea de-a patra variantă este ca CCR să declare legea doar parțial neconstituțională. Și în această situație este trimisă Legea înapoi în Parlament, nu înainte de a se stabili care parte este neconsituțională și cât de mult afectează esența legii. Pentru clienți, acest lucru înseamnă că procesele s-ar suspenda până când problema este clarificată.
Efectele negative ale legii
În acest moment, sunt 273 de dări în plată încheiate, din aproximativ 3.900 de notificări trimise băncilor, potrivit datelor instituţiilor financiare. Iniţiatorii legii spun însă că numărul cererilor de dare în plată ar fi dublu, însă dosarele avansează greu.
Legea a produs însă efecte negative şi pentru românii care nu şi-au cumpărat încă o locuinţă. Băncile au majorat avansul cerut pentru creditele imobiliare de la 15 până la 40 la sută imediat după adoptarea Legii dării în plată. Cum puţini români au reuşit să economisească atât de mult, băncile au rămas fără clienţi.
Piaţa imobiliară nu a avut însă de suferit, pentru că în tot acest timp s-au vândut bine creditele Prima casă. Mai mult, a fost nevoie şi de suplimentarea fondurilor, de două ori în acest an, pentru a satisface cererea. Între timp, băncile au dat înapoi şi au redus şi avansul la creditele ipotecare standard.
Cum funcționează Legea dării în plată
Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai. Când titularul unui credit nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia, relatează News.ro.
Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.
De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
