Isărescu: Nu este niciun damf de Vâlcov în raportul de fundamentare a trecerii la euro

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat luni că Darius Vâlcov nu vorbeşte în numele BNR şi nu există niciun „damf de Vâlcov” în raportul de fundamentare a trecerii la euro. De asemenea, Isărescu a spus că l-a rugat pe economistul şef al BNR, Valentin Lazea, să caute 10 confuzii promovate de Darius Vâlcov şi să facă răspunsuri scurte.

„În mod public declar, domnul consilier al primului ministru, Vâlcov, nu vorbeşte în numele Băncii Naţionale, nu poate vorbi în numele Băncii Naţionale şi deci solicit şi agenţiilor de presă străine să aibă în vedere această declaraţie. Dânsul, sincer să vă spun, nici nu ştiu în numele cui vorbeşte. Şi am să vă spun de ce sunt convins de aceasta. Eu am semnat în cursul acestei dimineţi declaraţia, sau proiectul declaraţiei, privind drumul de parcurs pentru ţara noastră, pentru România, spre Zona Euro, aderarea la Zona Euro. Declaraţia care este semnată şi va fi semnată şi de premierul României, de preşedintele Academiei, în calitatea dânşilor de copreşedinţi, de vicepremierul României şi guvernatorul Băncii Naţionale, în calitate de co-vicepreşedinţi se bazează pe două lucrări fundamentale. Unul se numeşte Raportul de fundamentare pentru planul de trecere la euro, ca să simplific pentru că denumirea e mai lungă, altul este chiar planul. Personal am ajuns acolo nu neapărat pentru că m-am vârât eu în această echipă, ci pentru că am fost numit printr-o ordonanţă, spun corectă, de data asta, a Guvernului, în vara anului trecut”, a declarat Isărescu, potrivit Agerpres.

Mugur Isărescu: „Eu nu ştiu în numele cui vorbeşte” Darius Vâlcov

El a menţionat că se numără printre puţinii care nu au lipsit de la şedinţe şi cunoaşte programul de fundamentare aproape la cuvânt.

„Am fost printre puţinii care n-a lipsit. L-am văzut odată pe domnul Vâlcov, a trecut aşa pe acolo într-o viteză.... Chiar Ministrul de Finanţe nu ştiu dacă a fost mai mult de două trei ori. Eu am fost aproape... Cunosc acest raport aproape din scoarţă în scoarţă. Este un raport solid, bine argumentat, bine fundamentat, şi în baza lui s-a făcut un program de trecere cu măsuri clare. În baza ambelor s-a făcut această declaraţie pe care am semnat-o azi-dimineaţă. Declar că personal, care sunt copreşedinte, că nu este nicio idee din cele promovate de domnul Vâlcov în toate aceste documente care sunt oficiale. Eu nu ştiu în numele cui vorbeşte. Premierul României a declarat în mod ferm că promovează acest program, acest plan de intrare în zona euro şi că Guvernul României este angajat pe această cărare. Deci eu declar în mod ferm în calitatea mea de, să spunem, coordonator, am lucrat aproape direct cu domnul Dăianu la acesta, că echipa era destul de mare, reprezentanţi din toată societatea românească şi că nu este nicio idee, a acestui domn, în documentele respective. Aş spune că nu este niciun damf de Vâlcov în documentul acesta, dar absolut nici unul”, a spus Isărescu.

Cele 10 „confuzii” ale lui Darius Vâlcov și răspunsul BNR

De asemenea, Isărescu a spus că l-a rugat pe economistul şef al BNR, Valentin Lazea, să caute 10 confuzii promovate de Darius Vâlcov şi să facă răspunsuri scurte.

„Tot legat de aceste declaraţii ale dânsului l-am rugat pe domnul Valentin Lazea să caute vreo 10 confuzii care au apărut, au fost promovate mai ales de domnul consilier al primului ministru şi să facă nişte răspunsuri scurte. Poate le citeşte. Rapoartele în mod clar nu le citeşte. Nu a citit niciunul. Garantez după cum vorbeşte. N-a citit un raport al Băncii Naţionale. Probabil că unii au citit cel puţin un titlu. El nu a citit nimic. În schimb, tot comentează politica monetară", a mai spus Isărescu.

România plănuiește să adopte moneda euro în 2024

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, recent, că Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024.

„Vom discuta astăzi şi despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul comisiei naţionale constituite în acest scop. Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare anvergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi, desigur, a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut, comisia - din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri - a avut o activitate intensă, cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare al acestui plan. Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024”, a afirmat Dăncilă în deschiderea şedinţei de guvern din 30 ianuarie.

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate „măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile”, pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor.