Cum să faci afaceri, dacă n-ai bani? Ce este crowdfundingul și cum funcționează în România
Astăzi vorbim despre visul de a deveni antreprenor. Pe care unu din trei români pare să-l aibă, conform studiilor. Dar care rămane de multe ori neîmplinit, din cauza lipsei banilor. Ei bine, există o sursă de finanțare, destul de nouă în România, prin care poți primi bani pentru afacerea ta, fără să trebuiască să îi mai dai înapoi vreodată. Crowdfundingul. Presupune să-ți finanțezi ideea de business cu ajutorul comunității. Oameni cunoscuți sau necunoscuți, care, pur și simplu, investesc în produsul tău pentru că le place.
În clasa a XI-a, Alexandra şi-a propus să revoluţioneze educaţia din România. Să arate că nu se face suficientă practică în şcoală. Şi că fizica şi chimia nu se pot învăţa fără experimente. Alexandra a adunat o echipă şi a conceput o trusă de experimente. A vrut să o vândă la scară largă, dar nu avea niciun ban. A aflat însă de crowdfunding și a facut un film pentru a-i convinge pe oameni să investească în ideea ei. În zece zile a reşit să strângă 8 000 de lei.
- Și banii ăștia au fost suficienți pentru...?
- Targetul nostru era de 7000, cred. Și a fost foarte amuzant, pentru că am strâns toți banii în zece zile. Și cel mai tare a fost că în fiecare zi se dubla suma. Dacă în prima zi am strâns 200 de lei, a doua zi 400, 800, 1600 și tot așa. A fost foarte amuzant. Pentru că noi nu am văzut banii ăia niciodată efectiv. Dar ne gândeam așa, cum se adună. A fost o experiență unică. Mai ales că noi nu văzuserăm niciodată atâția bani într-un loc, mărturisește Alexandra Butmălai, cofondator Fabrica de Experimente. Pentru că atunci era altceva. Nu am avut vreodată ideea să fac un business din chestia asta. Adică a fost gen doar o inițiativă. Voiam doar să facem experimente cu copii, să ajungem la cât mai mulți copii. Nu ne gândeam. Atunci era un proiect din ăsta cum faci voluntariat la Brigada de Voluntari așa făceai voluntariat în Fabrica. Și de-aia s-au alăturat mulți oameni, pentru că voiam să construim ceva împreună, povestește tânăra.
În doi ani, Alexandra a vândut peste 2 000 de truse de experimente.
„Se spune, de fapt, că cei mai buni bani cu care să îți faci o afacere sunt banii clienților. Iar crowdfundingul tocmai asta te ajută să obții. Finanțare de la oamenii care vor fi viitorii tăi clienți. Asta face să îți aducă două mari avantaje. În primul rând, primești feedback. Primești validare a ideii sau produsului pe care vrei să îl lansezi. Vezi dacă oamenii sunt interesați de ceea ce propui. Dacă vor să cumpere, cât sunt dispuși să plătească pentru asta. Dacă scorezi bine pe oricare din scalele astea, finanțarea va veni ca o consecință firească”, explică Adina Crețu, project manager la o platformă pentru antreprenori.
„Și o problemă pe care am identificat-o noi acum e că... copiii în ziua de azi nu prea știu ce vor să facă mai departe. Că vor să devină medici sau avocați sau așa. Dar majoritatea dintre ei, ăia mai norocoși, fac ce au făcut și părinții. Ok, dacă tatăl tău a fost medic și ai văzut la el cum a fost, poate că ți-a plăcut, poate că nu. Oricum o să faci asta. Cum am fost și noi... nu știi... ești la liceu, termini clasa a XII-a, ok, la ce facultate mă duc? Și nu știi neapărat ce să alegi... ești așa... foarte în dubii... Și noi ne-am gândit la o soluție la lucrul ăsta. Dar ăsta e cumva un plan de viitor, să facem truse de experimente pe meserii. Ca să ajutăm copiii. Ok, ce înseamnă meseria? Ce înseamnă cu adevărat să fii avocat? Ce presupune lucrul ăla?”, povestește Miruna Toanchina, cofondator Fabrica de Experimente.
„Viitor sau nu foarte viitor. Deja am început să facem asta. Acum suntem în curs de parteneriat cu vreo două școli. Adică avem programă pentru trusele astea. Sunt foarte mult în lucru. Adică acum ne gândim la ce materiale trebuie să punem, cum o să arate trusele, cum o să învețe copiii?
Și cumva, ori printr-o altă campanie de crowdfunding pe care o să facem pe un site internațional, pentru că trusele o să fie în engleză. Nu pentru România, ci pentru toată lumea. O să facem chestia asta pe care a spus-o Miruna, dar mult mai complexă. Nu doar niște cutii cum au fost până acum, ci o să integrăm tehnologie nouă și platforme, chestii”, dezvăluie planurile de viitor Alexandra Butmălai, cofondator Fabrica de Experimente.
Crowdfunding pentru muzică
Io Pastuhov are 33 de ani. În 2012 a pus bazele unei trupe. În 2017 a strâns 5000 de euro pentru primul lor album.
Io Pastuhov, voce și chitară acustică, trupa The Glass Fish: „Eu când am pus suma pe hârtie...Eu am fost cea mai negativistă din gașcă. Mie mi s-a părut o sumă fabuloasă și prima reacție a fost: nu avem cum să ajungem acolo. Nu știu cine ar dona atâta. Plus că eu sunt pe profil umanitar. Am tot lucrat în campanii umanitare și am zis: băi, între a da unei trupe un album, care e un fel de fiță a trupei, trupa vrea neapărat să facă un album, și a dona pentru o cauză umanitară, nimeni nu o să aleagă asta. Ceea ce mi se pare perfect justificat. Iar Vlad a zis: dar dacă oamenii vor, de ce nu îi lăsăm să doneze?”
Adina Crețu, project manager la o platformă pentru antreprenori: „Ce face o campanie să fie crowdfunding și nu pur și simplu donație din partea unei mulțimi de oameni este acest schimb. Ceri ceva și oferi altceva. Ceea ce se numește o structură de recompense”.
Vlad Chertes, chitarist The Glass Fish: Cele mai mari au fost concerte. Ne-am inspirat și din campaniile care erau deja făcute...
Io: Și pe platforme care erau în afară. Și au fost de la tradiționalele CD-uri, tricouri, stickere. Am avut și lucruri mai personale cum ar fi niște cărticele de versuri scrise de noi. Și înregistrări personalizate ale unor cover-uri preferate de persoanele respective și le-am livrat direct.
Vlad: Cea mai mare recompensă a fost un concert. Au fost în două locuri să spunem așa. Pentru 1500 de lei. Cine a contribuit.
Crowdfunding pentru agende personalizate
Sandra Hallal are 31 de ani. Ea face agende personalizate. A cerut 1 000 de euro prin crowdfunding și a obţinut 5 000 de euro.
Sandra Hallal, fondator Zuriell: „A fost un mare succes. Pentru mine a fost o bucurie să știu că eu nu am investit. Nu am avut, nu că nu am avut buget, dar nu am investit un buget în marketing. Și să strâng banii aceștia strict organic pentru mine a fost foarte rewarding să zicem. Mi-a dat accesul la o creștere foarte rapidă și expunerea la care nu mă așteptam. Nu pentru că asta-i diferența, asta-i toată treaba. O campanie de crowdfunding nu înseamnă doar finanțe. Înseamnă promovare, marketing, vizibilitate. Validarea produsului”.
Alexandra Butmălai, cofondator Fabrica de Experimente: „Și sunt atât de multe surse de finanțare în România. Gen crowdfundingul. Te duci și îți găsești un angel investor, vorbești, te duci pe la evenimente, vezi cine vorbește și te duci la el: hei, am o idee. Adică chiar e simplu. Toată lumea se cramponează în chestia asta. Mamă, ce greu e. Nu am bani, toată lumea: NU AM BANI. Nu ai nevoie de bani. Ai nevoie să muncești, foarte foarte mult. Să ai o viziune. Și să te gândești că orice e posibil. Că dacă te duci și te cramponezi că n-ai bani, n-ai bani, nici n-o să ai bani. Noi nu am avut bani atât de mult timp. Adică nici măcar nu ne-am gândit că să facem ceva cu bani”.
Crowdfunding| Promovare, înainte de bani
- Cum o să găurim?
- Cu bormaşina. Ai mai auzit vreodată de bormaşină?
Puşti de grădiniţă se joacă de-a oamenii mari în cadrul unor ateliere de educaţie prin experienţă. Organzaţia care face aceste cursuri îşi propune să-i înveţe pe cei mici să planifice, să construiască, să ia singuri decizii, să comunice, să aibă încredere în forţele proprii, să colaboreze. Totul prin activităţi de bricolaj. Gândite de o echipă de arhitecţi, psihologi, ingineri, filologi, designeri, oameni de comunicare și marketing.
- Şurubul ăsta nu vrea sa intre!
Deşi de trei ani copiii care vin aici lucrează cu jucării din lemn, concepute şi construite chiar în interiorul ONG-ului, abia anul trecut fondatorilor le-a venit ideea să scoată jocurile şi la vânzare.
Ion Neculai, fondator Eematico: „Păi cumva ideea este ca aceste jucării să fie o experiență Eematico condensată, concentrată. Și atunci ele vin sub formă de kituri de asamblare. Astfel încât procesul de învățare să se întâmple prin mai multe activități. Una este montarea, asamblarea lor. După care există informații care sunt pe jucăriile acestea și care vorbesc despre proprietățile diverselor piese și cum funcționează unele cu celelalte. Și apoi e vorba și de funcționarea jucăriilor. Odată asamblate, ele sunt jucării mecanice care vorbesc despre diverse fenomene fizice”.
Ideea extraordinară, vânzarea a mers prost. Ca să cumpere jucăriile, părintii trebuiau să şi afle de ele. Aşa că Ion, creierul organizaţiei, a apelat la crowdfunding, mai degrabă ca la o metodă de promovare decât ca la o sursă propriu-zisă de finanţare.
Ion Neculai, fondator Eematico: „Aș spune că a fost o oportunitate de a pune un pic altfel problema legată de promovarea jucăriilor noastre. Pentru că putea să fie o simplă campanie de lansare de produs. Simplă. Care probabil s-ar fi pierdut în tot buzz-ul care există în momentul de față. Cumva mesajul de crowdfunding ne-a ajutat să punem problema în termenii de băi, se lansează niște jucării românești făcute aici, gândite aici. E ceva care cumva vorbește mai mult despre potențialul jucăriilor acestora”.
Campania a funcţionat, oamenii au auzit de jucării, au început să le şi cumpere. Dar pentru Ion, asta a însemnat şi niste costuri. A reuşit să strângă 8.500 de euro, dar a şi cheltuit 4.000 de euro. „Deci au existat niște costuri pe care ni le-am asumat și am încercat să valorizăm cât mai mult această oportunitate”, explică Ion Neculai.
Ion Neculai, fondator Eematico: „Da, au fost. Au fost în zona de promovare, de digital marketing, unde am beneficiat de ajutorul unui specialist. A fost evenimentul de lansare. Faptul că ne-am facut un filmuleț pe care l-am gândit din start ca fiind un filmuleț de prezentare al nostru care să fie folosit atât în campania noastră cât și după. Să spună un pic povestea jucăriilor ca cei care ne cunosc pentru prima oară să înțeleagă de unde vine toată ideea”.
Adina Crețu, project manager platformă pentru antreprenori: „Apoi, în funcție de cât de ambițios este obiectivul tău, intervin bugete de marketing. Dacă ai nevoie de doar câteva mii de euro și ai o rețea puternică în spate, de oameni care te pot susține, prieteni care te pot ajuta să duci mesajul mai departe, poți finanța chiar și organic o astfel de campanie. Dacă vrei însă să strângi zeci de mii de euro, sute de mii de euro, trebuie să investești proporțional în marketing. Pentru ca ideea ta să ajungă la cât mai mulți oameni. Sunt campanii care s-au finanțat prin platforma noastră cu buget zero. Și au strâns 5 000 de euro. Sunt campanii care s-au finanțat cu 30 000 de euro și au investit câteva mii de euro în promovare. Depinde de obiectivul fiecăruia”.
Pentru Andreea şi Flavia, două tinere care iubesc designul interior, obiectivul a fost clar: să afle cu ce mănâncă antreprenoriatul. Aveau ideea - voiau să relanseze moda covoarelor, aveau chiar şi banii, dar nu ştiau nimic despre afaceri.
Flavia Scânteianu, cofondator Dare To Rug: „Pentru noi a presupus construcția brandului. Noi nu aveam un nume, nu aveam un logo, nu aveam o imagine foarte bine definită. Știam cam cum vrem să arate, dar nu era nimic concretizat. Și în cele două săptămâni în care am pregătit campania a fost un tur de forță în care am pus la punct tot ce înseamnă texte, prezentări pentru covoare, nume, logo. A fost o experiență foarte mișto pentru noi pentru că ne-a obligat într-un timp foarte, foarte scurt să ne structurăm povestea și conceptul și să reușim să îl explicăm în așa fel încât persoane străine să îl înțeleagă”.
Flavia Scînteianu, cofondator Dare To Rug: Campania de crowdfunding e o modalitate și e un pretext foarte bun. Odată să îți pui în ordine, să îți structurezi ideile și afacerea. Și în al doilea rând să o promovezi. Și să ai o sursă de finanțare pentru care nu va trebui să dai socoteală nimănui. Nu este un împrumut, nu este o investiție din partea unui investitor care va sta cu ochii pe tine.
Adina Crețu, project manager platformă pentru antreprenori: „Pot aplica și persoane fizice și firme existente. O persoană fizică - și am desfășurat astfel de campanii - erau oameni care de exemplu erau încă angajați în cadrul unor companii. În felul acesta tocmai își testau propria capacitate de a deveni antreprenori. O campanie funcționează și ca un mini-accelerator de idei. Te duce din stadiul de idee și de vis până la a testa capacitatea de producție și de livrare. Capacitatea ta ca om de a gestiona toate aceste implicații simultan într-un termen relativ scurt de timp de până la o lună și jumătate. Și atunci poți începe ca persoană fizică, însă vei avea surpriza să descoperi că după o lună ești antreprenor”.
Ediția 2015/16 a Global Entrepreneurship Monitor (GEM) arată că 29% dintre adulții din România au aspirații antreprenoriale, cu mult peste media europeană de 12,8%.
În același timp 40,5% dintre români se tem de eșec.
Adina Crețu, project manager platformă pentru antreprenori: „Se spune că dacă e să eșuezi, eșuează rapid. Și aș mai adăuga că dacă e bine să eșuezi, ar fi bine să eșuezi și cu costuri cât mai mici. Adică să nu investești foarte mult timp, bani, efort, într-un proiect în care tu crezi că este ceea ce trebuie. Dar până nu ai feedback din piață și până nu vezi cât îl folosesc oamenii, cât sunt dispuși să plătească pentru el, s-ar putea ca eforturile tale să fi fost în van”.
Urmăriți mai jos un interviu cu Irina Caraivan, fondator al unei platforme de crowdfunding:
(Urmăriți emisiunea „Plan detaliu” în fiecare duminică, de la 20:30, la Digi24. Arhiva emisiunii, aici)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
