Afacere de succes cu un milion de râme
Doi timişoreni au pus bazele unei afaceri mai puţin obişnuite, inspirată după un model austriac. Au deschis o fermă unde se produce biohumus, un fertilizant natural, folosit în agricultura ecologică. Iar pentru asta au „angajaţi” speciali. Este vorba de peste un milion de râme, care produc fertilizantul. Specialiştii spun că biohumusul folosit în agricultură ajută la creşterea producţiei cu peste 15%.
Marian Merloi şi Iosif Reiter au pus bazele fermei cu râme în satul Dragşina, în urmă cu şase ani. Atunci au făcut un proiect de 300.000 de euro, cu 70 la suta finanţare europeană. Amenajările au durat până în octombrie anul trecut, când râmele au început să producă fertilizantul natural. Astăzi, la ferma celor doi timişoreni sunt peste un milion de râme.
„Pentru noi reprezintă cel mai devotat angajat. Nu cere nici mărire de salariu şi nici concediu de odihnă”, spun antreprenorii.
În patru lăzi de 40 de metri lungime, râmele muncesc fără întrerupere. Tot ce trebuie să facă este să mănânce un îngrăşământ special.
„ Baza de materii prime însemnând gunoiul de grajd de vacă, oaie, cal şi lucernă. Alimentarea în hala de producţie se face o dată pe săptămână”, spune Marian Merloi, asociat.
Râmele au nevoie de condiţii speciale pentru a produce fertilizantul natural.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Temperatura, umiditatea şi PH-ul sunt cele trei elemente pe care trebuie să le ţinem sub control. Temperatura optimă pentru ele ar fi undeva în jur la 15-20 de grade”, spune Iosif Reiter, administrator.
La fiecare două luni, familile de râme se înmulţesc, iar asta duce la creşterea producţiei de biohumus.
„Deşi fac parte din patru specii diferite, râmele locuiesc împreună în aceste lăzi. Specialiştii consideră că habitatul divers este optim pentru producţia de biohumus”, relatează Mihaela Creţu, reporter Digi24.
Faţă de alte îngrăşăminte, biohumusul are mai multe avantaje pentru agricultura ecologică.
„Acest vermicompost poate îmbunătăţi structura solului, măreşte capacitatea acestuia de a reţina apa. Din acest motiv, cantitatea de apă folosită în irigaţii poate fi mai mică”, spune conf. dr. univ. Isidora Radulov, specialist în Resurse Fertilizante.
Cei doi timişoreni vând deja fertilizantul în ţară, la 3,5 lei litrul, şi sunt acum în negocieri şi cu agricultori din Ungaria şi Germania.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
