Salariaţii sau pensionarii cu venituri brute lunare de sub 2.200 de lei îşi pot reduce ratele bancare la jumătate, de luna viitoare.
Astfel, pentru un credit cu o rată de 1.000 de lei se poate plăti mai puţin cu 500 de lei lunar, timp de doi ani. Iar dacă rata este de 2.000 de lei, după reducere va ajunge la 1.100 de lei.
„Medicament destul de bun pentru momentul potrivit”, spune Omer Tetik, şeful unei bănci comerciale.
Totuşi, măsura propusă de Guvern, salvatoare pe termen scurt, generează pe termen lung costuri în plus pentru clienţi, atrag atenţia băncile.
„Trebuie să plătească și mai mult, nu e o idee bună”, spune un alt președinte de bancă, Steven van Groningen.
Aceasta pentru că perioada de rambursare a creditului va creşte cu până la doi ani, timp taxat de bancă prin dobânzi şi comisioane.
„Pentru un credit de 50.000 de euro luat în 2007, pe o perioadă de 30 de ani, clientul ar avea de plătit în varianta iniţială aproximativ 120.000 de euro, iar în varianta propusă de Guvern costurile ar creşte cu aproape 2.300 de euro faţă de varianta iniţială”, spune analistul financiar Diana Ţăruş.
Executivul se angajează însă că o parte din costurile suplimentare percepute de bănci să fie suportate de la bugetul statului.
Mai exact, clientul este scutit timp de doi ani de plata impozitului pe venit, beneficiu lunar ce poate ajunge la 144 de lei. Astfel, e acoperită o parte din dobândă.
Măsura are însă efecte negative pentru bugetul statului, unde, în următorii doi ani, va intra cu aproape un miliard de lei mai puţin.
„Prin deducerea impozitului lui, impozitele mele rămân mari, este până la urmă pe spinarea tuturora această electorată şi nu este corect”, spune profesorul de economie Cristian Păun.
Datele Băncii Naţionale arată că în România sunt aproape 700.000 de persoane care au restanţe la bănci mai mari de 30 de zile, iar valoarea totală a restanţelor se apropie de 12 miliarde de lei.