Ţările cu cele mai mari resurse naturale sunt şi ţările cele mai corupte. Aşa că dacă pâna la scumpirea materiilor prime, oligarhii de acolo nu dispar, e doar o chestiune de timp până se vor îmbogăţi la loc.
Resursele naturale, telecomunicaţiile, construcţiile şi apărarea sunt domeniile principale în care marile averi sunt facute cu binecuvântarea directă a statului. El dă contractul, el dă licenţa, el decide ce companie are acces la fonduri publice sau resurse. Aşa se face că o relaţie specială cu statul aduce bani. Miliardarii care s-au îmbogăţit de pe urma industriilor în care statul are monopol al resurselor folosite au împreună o avere de 1.750 de miliarde de dolari - cam cât PIB-ul anual a 10 Românii.
The Economist arată însă că aceste averi au scăzut cu 16% în ultimii doi ani. În ţările bogate au rămas la aproximativ acelaşi nivel - 1,5% din PIB, însă în ţările în dezvoltare averile dubioase au coborât la 4% din PIB, de la 8% unde erau în 2008. China a început o amplă epurare printre oficiali şi miliardari, brazilienii cer punerea sub acuzare a preşedintelui ţării într-un caz uriaş de corupţie la compania petrolieră Petrobras iar în India, dacă în 2008 averile făcute în cârdăşie cu statul erau 18% din PIB, acum stau la 3% din PIB, nivel aproape egal cu al Australiei. O nouă clasă de antreprenori se ridică acolo, iar mogulii şi dinastiile sunt sub presiune.
Au pierdut miliarde în ultimii ani însă protestele şi anti-corupţia nu au reuşit de unele singure să-i sărăcească. Averile oligarhilor scad în siajul ieftinirii materiilor prime - sunt afectaţi siderurgiştii Chinei, minerii Africii şi petroliştii Americii de Sud. Dar când preţurile revin la normal, şi averile lor pot reveni la normal. E cu atât mai posibil cu cât multe ţări corupte mimează de fapt reforma. În Mexic, în Brazilia şi India lupta anticorupţie e dură, dar în China, mulţi observatori spun că nu se face decât o rotire a cadrelor - vechii moguli rămân fără bani, dar apar alţii noi. La fel şi Rusia pare să facă paşi înapoi.
Împreună, ţările în curs de dezvoltare produc 43% din PIB-ul global, dar ele concentrează 65% din avuţia făcută cu ajutorul statului. Lumea dezvoltată are mult mai puţini moguli. Doar 14% din averile miliardarilor sunt făcute în industrii unde statul are multă putere. Statistica însă pierde detalii importante.
IT-ul de pilda nu e perceput ca fiind o industrie în care statul să se implice puternic, nu are puteri precum în energie unde poate da concesiuni petroliere sau mine; însă Alphabet, compania-mama a Google, spre exemplu, dă printre cele mai mari sume pe lobby-ul făcut la Washington.