Averile făcute în cârdăşie cu statul se evaporă

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Ţările cu cele mai mari resurse naturale sunt şi ţările cele mai corupte. Aşa că dacă pâna la scumpirea materiilor prime, oligarhii de acolo nu dispar, e doar o chestiune de timp până se vor îmbogăţi la loc.

Resursele naturale, telecomunicaţiile, construcţiile şi apărarea sunt domeniile principale în care marile averi sunt facute cu binecuvântarea directă a statului. El dă contractul, el dă licenţa, el decide ce companie are acces la fonduri publice sau resurse. Aşa se face că o relaţie specială cu statul aduce bani. Miliardarii care s-au îmbogăţit de pe urma industriilor în care statul are monopol al resurselor folosite au împreună o avere de 1.750 de miliarde de dolari - cam cât PIB-ul anual a 10 Românii.

The Economist arată însă că aceste averi au scăzut cu 16% în ultimii doi ani. În ţările bogate au rămas la aproximativ acelaşi nivel - 1,5% din PIB, însă în ţările în dezvoltare averile dubioase au coborât la 4% din PIB, de la 8% unde erau în 2008. China a început o amplă epurare printre oficiali şi miliardari, brazilienii cer punerea sub acuzare a preşedintelui ţării într-un caz uriaş de corupţie la compania petrolieră Petrobras iar în India, dacă în 2008 averile făcute în cârdăşie cu statul erau 18% din PIB, acum stau la 3% din PIB, nivel aproape egal cu al Australiei. O nouă clasă de antreprenori se ridică acolo, iar mogulii şi dinastiile sunt sub presiune.

Au pierdut miliarde în ultimii ani însă protestele şi anti-corupţia nu au reuşit de unele singure să-i sărăcească. Averile oligarhilor scad în siajul ieftinirii materiilor prime - sunt afectaţi siderurgiştii Chinei, minerii Africii şi petroliştii Americii de Sud. Dar când preţurile revin la normal, şi averile lor pot reveni la normal. E cu atât mai posibil cu cât multe ţări corupte mimează de fapt reforma. În Mexic, în Brazilia şi India lupta anticorupţie e dură, dar în China, mulţi observatori spun că nu se face decât o rotire a cadrelor - vechii moguli rămân fără bani, dar apar alţii noi. La fel şi Rusia pare să facă paşi înapoi.

Împreună, ţările în curs de dezvoltare produc 43% din PIB-ul global, dar ele concentrează 65% din avuţia făcută cu ajutorul statului. Lumea dezvoltată are mult mai puţini moguli. Doar 14% din averile miliardarilor sunt făcute în industrii unde statul are multă putere. Statistica însă pierde detalii importante.

IT-ul de pilda nu e perceput ca fiind o industrie în care statul să se implice puternic, nu are puteri precum în energie unde poate da concesiuni petroliere sau mine; însă Alphabet, compania-mama a Google, spre exemplu, dă printre cele mai mari sume pe lobby-ul făcut la Washington.