Ca să evite cozile de la bănci, Luminiţa se foloseşte de telefonul mobil ori de câte ori vrea să plătească facturile la energie electric sau gaze, ori dacă vrea să facă un transfer bancar.
„Am o aplicaţie bancă de plăţi. Dacă am nevoie, dacă nu sunt neapărat în faţa unui calculator, mă ajută - îmi scot telefonul şi fac un schimb valutar sau plata unui card de credit”, a spus Luminiţa Marchidan.
Numărul mare de aplicaţii mobile a dus şi la creşterea riscurilor. La nivel global, circulă în jur de 300.000 de viruşi care atacă, în general, telefoanele care folosesc sistemul de operare Android.
„Acel virus poate avea acces la contul nostru de online banking, poate face operaţiunile pe care le putem face şi noi”, a spus Ştefan Tănase, specialist în securitate cibernetică.
În România, cele mai comune ameninţări sunt programele de tip troian. Odată ajunse în sistemul unui telefon mobil, pot face pagube care ustură la buzunare.
„Acei troieni, în momentul în care infectează un telefon mobil, încep să trimită mesaje de tip SMS către numere cu suprataxă”, a spus Ştefan Tănase.
Riscurile mari sunt şi pentru utilizatorii care se conectează la o reţea wireless nesecurizată, cum sunt cele din restaurante sau cafenele, uşor de interceptat de infractori. Din aceste motive, unii clienţi au renunţat să facă plăţi prin telefon.
Cele mai sigure sunt aplicaţiile oferite de bănci.
„Securizarea aplicaţiei se face la nivel de telefon. Aplicaţia poate fi accesată doar de pe telefonul înregistrat al utilizatorului”, a spus Cristian Farcaş, reprezentantul unei bănci comerciale.
Specialiştii avertizează - feriţi-vă de aplicaţiile oferite gratuit pe internet. Vin deseori la pachet cu viruşi. Cea mai bună pază împotriva infractorilor informatici rămâne un antivirus actualizat frecvent.