Contractele semnate până în prezent de către Compania de Autostrăzi pentru întreținerea de iarnă a autostrăzilor A2 și A3 indică un preț de peste 20.000 de euro pe kilometru, dublu față de cel achitat de administrația Ottawa-Canada.
România riscă să ajungă campioană mondială în ceea ce privește costurile la care se deszăpezesc autostrăzile, aceasta dacă luăm în calcul ultimele contracte semnate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) pentru sectoarele București-Lehliu din autostrada Soarelui A2 și A3 București - Ploiești.
Potrivit datelor furnizate la începutul acestei luni pe siteul public de achiziții, deszăpezirea A2 în sectorul km 9- km 36 va costa în această iarnă 2,88 milioane lei, fără TVA. Aceasta înseamnă că pentru fiecare din cei 27 de kilometri se va plăti în medie 23.700 de euro sumă ce este aproximativ egală și cu cea achitată de CNADNR pentru curățarea sectorului cuprins între km 36 și km 64, respectiv 2,9 milioane lei.
Ambele sectoare vor fi întreținute în această iarnă de către firma Reinvent Construct SRL, firmă inființată anul trecut și al cărei obiect de activitate este, potrivit Registrului Comerțului, construirea clădirilor rezidențiale.
Nici deszăpezirea A3 nu este mai ieftină. Aici lucrările vor fi făcute în iarna aceasta de către Rebelis Construcții SRL pentru suma de 6,14 milioane lei, ceea ce semnifică un preț de 22.740 de euro pe kilometru. Firma a mai făcut aceeași lucrare și în anii trecuți
Raportate la standardele de cost aprobate de către Ministerul Transporturilor în urmă cu câțiva ani și chiar la costurile suportate de administrații locale din alte țări în care condițiile meteo sunt vitrege, sumele plătite de la bugetul de stat sunt uriașe.
Potrivit standardelor de cost aprobate de Ministerul Transporturilor, în cazul drumurilor încadrate în nivelul I de viabilitate, precum autostrăzile, drumurilor cu patru benzi de circulaţie şi drumurilor cu două benzi care leagă Capitala de oraşele reşedinţe de judeţ, standardul de cost este fixat la 4.509 euro pentru un kilometru. „Pentru nivelul II de viabilitate (drumuri naţionale din clasele tehnice III şi IV, cu trafic între 3.501-8.000 vehicule în 24 de ore, respectiv 750-3.500), standardul de cost este de 3.688 euro/km, iar pentru nivelul III (restul drumurilor naţionale care trebuie menţinute în stare de viabilitate) acesta este de 2.520 euro/km”, arăta la momentul adoptării standardului Ministerul Transporturilor într-un comunicat de presă.
Nici costurile suportate de administrațiile locale în Canada nu reușesc să le egaleze pe cele din România. Potrivit administrației locale Ottawa, costurile de întreținere pe timp de iarnă a unei benzi de circulație cu o lungime de un kilometru se situează în Canada între 1.000 de dolari și 6.000 de dolari.
În zona Ottawa costul este de 4.224 dolari pe kilometru și bandă de circulație, peste media națională de 2.652 dolari. Deszăpezirea unui kilometru de drum ar costa pentru patru benzi 16.800 de dolari în zona Ottawa. Sunt incluse aici îndepărtarea zăpezii de pe carosabil, tratamentele cu sare și nisip ale căilor de rulare, cheltuielile de administrare, patrulare, etc.
Oficialii Ministerului Transporturilor au susținut întotdeauna că prețul operațiunilor de deszăpezire din România nu ar fi mare, fapt pentru care nu au oferit explicații privind nivelul acestor costuri. Pare însă că există două motive principale. În primul rând contractele sunt încheiate pe perioade scurte, de un an și de cele mai multe ori aceste contracte sunt atribuite, ca și în prezent, în mijlocul iernii. Perioadele scurte pe care se încheie contractele nu încurajează firmele să facă investiții în echipamente moderne de deszăpezire sau să practice rate mici ale profiturilor. În al doilea rând contractele sunt acordate în afara unor licitații competitive la care să fie prezenți suficient de mulți participanți. Se recurge deseori la „negocieri directe” purtate de Compania de Drumuri cu una-două firme invocându-se de fiecare dată o „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute”.