Autostrăzi finalizate cu întârziere. Contractele reziliate şi alunecările de teren amână terminarea lucrărilor

Singurele porţiuni de autostradă cu şanse reale de finalizare până în luna aprilie sunt Deva - Orăştie, la care se mai lucrează pe 17,7 kilometri, Lotul 1, dintre Lugoj şi Deva, lung de 27,4 kilometri, şi Lotul 2, dintre Nădlac şi Arad, care măsoară 16,6 kilometri. În total, doar 62 de kilometri din cei 143 câţi ar trebui inauguraţi.Pentru celelalte patru tronsoane cu termen de finalizare tot în primăvară, inaugurarea va fi cel mai probabil amânată. Asta pentru că, de exemplu, în cazul Lotului 1, dintre Nădlac şi Arad, a fost reziliat contractul. Cel mai optimist termen pentru finalizarea celor 22 de kilometri este acum luna decembrie 2013.

Pe de altă parte, companiile care construiesc cei 82 de kilometri de autostradă dintre Orăştie şi Sibiu - împărţiţi în 4 loturi - se confruntă cu alunecări de teren pe şantiere. Aşa că s-ar putea ca lucrările să se întindă cel puţin până la vară.

Lucrările au stagnat, din lipsă de finanţare

Cel de-al 8-lea tronson la care se mai lucrează oficial în prezent este cuprins între Suplacu de Barcău şi Borş. Finalizarea la sfârşitul anului 2013 a celor 64 de kilometri este imposibilă. Cu atât mai mult cu cât în 2012 lucrările au stagnat, pe motiv că nu a existat finanţare, iar la începutul acestui an ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură a anunţat că vrea să rezilieze contractul cu americanii de la Bechtel.

Ne putem consola însă cu faptul că, în 2012, autorităţile au dat în folosinţă cei mai mulţi kilometri de autostradă de până acum: 140, mai mult decât s-a inaugurat în perioada 2009 - 2011. În schimb, niciun proiect nou nu a fost început, chiar dacă au fost lansate mai multe licitaţii la începutul anului.

În total, la ora actuală în România sunt în construcţie 230 de kilometri de autostradă. Lucrările sunt împărţite în nouă contracte şi tot atâtea şantiere. Valoarea totală depăşeşte 1,7 miliarde de euro.

Prima autostradă, inaugurată în 1973

Primii 96 de kilometri de autostradă, între Bucureşti şi Piteşti, au fost inauguraţi în 1973. De atunci, toate tronsoanele unde s-a tăiat panglica au măsurat doar câteva zeci de kilometri.

Următorul segment deschis a fost între Feteşti şi Cernavodă, în 1987, după care au urmat 17 ani în care nu s-a mai construit niciun drum de mare viteză.

Abia în 2004 guvernanţii au tăiat panglica pentru sectoarele Bucureşti - Fundulea, Fundulea - Lehliu şi Lehliu - Drajna de pe Autostrada Soarelui.

Iar trei ani mai târziu a fost deschis traficului tronsonul Drajna - Feteşti, precum şi centura municipiului Piteşti, aceasta din urmă parte a coridorului 4 Pan - European.

Pentru următorul drum inaugurat, România a mai avut de aşteptat încă doi ani. În 2009, autorităţile au deschis circulaţiei 42 de kilometri între Gilău şi Turda, un segment din Autostrada Transilvania.

Tronsonul a fost completat un an mai târziu cu alţi 10 kilometri, până la Câmpia Turzii.

Anul 2011 ne-a adus încă 70 de kilometri de autostradă. Este vorba despre tronsoanele Arad - Timişoara, din coridorul 4 Pan - European, Murfatlar - Constanţa şi Valul lui Traian - Agigea, din Autostrada Soarelui.

Anul trecut, autorităţile s-au grăbit să pună în folosinţă cele mai multe lucrări de până acum. Cinci tronsoane de autostradă au fost deschise traficului înainte de finalizarea lucrărilor si toate înainte de recepţia oficială. Cel mai lung avea 42 de kilometri, iar cel mai modest nu avea nici măcar 10.