Apa chioară se scumpește. Apar redevențele

Redevența pentru apă îmbuteliată ar urma să aibă aceeași valoare precum în cazul marmurei, calcarului sau gresiei, adică echivalentul în lei a patru euro pe metru cub.

Aceasta ar însemna că vom avea cea mai mare redevență pe ape îmbuteliate din Uniunea Europeană, potrivit unui proiect de lege pentru reglementarea sistemului de redevenţe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale, spun producătorii, care acuză şi o serie de confuzii şi probleme în viitorul posibil act normativ.

Potrivit Economica.net, producătorii de apă de izvor nu sunt însă de acord cu această valoare și propun 0,4 euro pe metru cub. Ei susțin că "apa de consum zilnic este o necesitate vitală, și se situează pe locul al doilea în topul celor mai importante elemente de susținere a vieții după aer. Omul poate supraviețui câteva săptămâni fără mâncare, însă fără apă ar muri în numai două-trei zile. Ori nivelul prevăzut al redevențelor reprezintă o îngrădire a dreptului de a cumpăra o apă potabilă de calitate la un preț accesibil", arată producătorii, într-un comunicat de presă al Asociaţiei Române a Dozatoarelor pentru Apă (ARDA).

Stațiunile balneoclimaterice: "E faliment curat!"

Cea mai mare creştere a redevenţelor o vor suporta însă staţiunile balneoclimaterice cu facilităţi de relaxare şi tratament. Ministerul a înlocuit taxarea apelor minerale terapeutice la nivelul a 5 procente din valoarea producţiei cu o redevenţă mult mai mare, de 2 euro pentru fiecare metru cub extras, informează ebihoreanul.ro care a făcut o analiză asupra Băilor Felix din Bihor.

Dacă se adaugă şi taxa de 100 euro pentru fiecare hectar de teren din zăcământul concesionat, staţiunea Băile Felix riscă să se închidă în primul an de aplicare a noilor taxe. "Am făcut un calcul şi numai taxele pe apă ne-ar costa 4,5-5 milioane euro pe an. Asta e faliment curat! Profitul SCT Felix, din toată activitatea, abia dacă ajunge la 1,8 milioane euro pe an", spune directorul stațiunii, Florian Serac

Guvernul vrea să scoată apele minerale din legea generală a minelor și a elaborat un proiect de lege a resurselor hidrotermale care prevede, printre altele, majorarea cu peste 67% față de nivelul actual a taxei anuale pe suprafață de explorare a acestor resurse și cu 34% a taxelor de prospecțiune și de exploatare a acestora, informa în august Profit.ro. În plus, producătorii așa-numitelor "ape de izvor" și "ape de masă", adică ai tipurilor de apă potabilă îmbuteliată neincluse pe lista oficială aprobată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) cu cele 68 de ape minerale naturale carbogazoase sau plate recunoscute în România, vor fi obligați să încheie contracte de concesiune cu ANRM și să plătească redevențe și taxe de exploatare la bugetul de stat. De asemenea, se introduce și pentru apele de izvor exigența recunoașterii oficiale a acestora de către ANRM, în baza une documentații tehnice, la fel ca pentru apele minerale naturale. În prezent, operatorii comerciali care exploatează și vând apă de izvor și de masă nu sunt obligați să plătească taxe și redevențe miniere specifice, spre deosebire de producătorii de ape minerale naturale. Circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România se află în concesiunea companiei de stat Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), controlată integral de Ministerul Economiei, inițiatorul proiectului de lege. Alți concesionari de perimetre sunt companii precum Dorna Apemin, Carpathian Springs sau Apemin Tușnad.