Analiză „Business Club”: Anul „șaorma” în economie. Ce va urma?
Am terminat 2019, pe care ne-am hazarda să-i spunem „anul șaorma”. A fost cu de toate. Inclusiv cu riscul de indigestie în lunile care vor urma.
Am avut prăbușirea unei puteri discreționare, lovită cu o măciucă la votul din mai. Liderul suprem, omul căruia îi plăcea să decidă tot ce mișcă, cu aspirații de autocrat, s-a dus pentru o vreme la conservare, după gratii. O țară întreagă a simțit că i-a trecut glonțul pe la ureche, iar în final s-a dovedit că mai sunt instituții puternice în acest stat.
În economie, s-au resimțit politicile păguboase și deciziile discreționare. De la efectele stimulării consumului la nenorocirile ordonanței Vâlcov-Teodorovici. De sub buget avea să iasă gunoiul ascuns cu grijă și concretizat în deficite excesive, presiuni pe curs și deteriorarea mediului în ansamblu. Creșterea este limitată sub potențial, pentru că dincolo de a împăna salarii și pensii, nu a fost mare lucru. Poate doar afaceri care ridică semne de întrebare și atenție de la niscaiva organe de anchetă.
Creștere cu limite
Modelul de creștere își arătase limitele încă din 2018, când, după un avans de peste 7% în anul precedent, economia a încetinit la 4,1%. Era semn clar că ceva era greșit, dar s-a mers pe aceeași rețetă, cu așteptări foarte mari - estimare de 5,5%. Cu trecerea lunilor, se vedea că era de fapt o supralicitare, dar abia în toamnă prognozele au fost revizuite la 4%. Dar și așa se pare că este o ștachetă pusă prea sus, iar prognozele economiștilor din bănci vin cu o creștere pe tot anul de 3,5-3,8%. La nouă luni, economia a raportat o creștere de patru la sută, după câteva revizuiri serioase, iar în ultimele luni avansul s-a mai și domolit.
Produsul intern brut s-a dus undeva la 217 miliarde de euro, dar el prezintă o creștere nominală de 10%, semn că urcă mai mult inflaționist decât în mod real.
Consumul, alimentat de creșterile de salarii, în special în sectorul de stat, a fost impulsul economiei, însă în 2019 importanță sa a scăzut. Deja din partea a doua a anului nu a mai fost locomotiva principală.
Însă această cerere a fost puternic alimentată din importuri, iar în anul care abia a trecut, deficitul commercial a trecut de 7% din PIB, iar deficitul de cont current a urcat și el peste bariera de 5%.
„Stimulezi consumul, crește PIB-ul. Care PIB? Noi am stimulat PIB-ul produs de alte țări”, spunea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în noiembrie.
Explozia deficitelor și o industrie în suferință
Combinat cu deficitul bugetar, care de fapt l-a generet și pe cel extern, am avut ingredintele clasice ale unei deteriorări a echilibrelor economice, care pun presiune pe curs și pe dobânzi.
Ratingul de țară a fost în pericol din vară, când Standard and Poor's era gata să schimbe perspectiva la negativă. Doar intervenții de la București și promisiuni deșarte au dus la păstrarea notelor pentru economia românească. Era doar o amânare. Pe final de an, când ieșea la suprafață gunoiul lăsat în finanțele publice de PSD, agenția de rating a schimbat perspectiva la negativă.
Deficitul comercial a apărut însă și pe fondul unei evoluții slabe a exporturilor românești. A fost cauza principală și pentru care industria a intrat anul trecut pe o pantă descendentă. În prima parte a anului a mai mers în virtutea inerției, însă în ultimele luni scăderea s-a accentuat. La zece luni, producția industrială a scăzut cu 2,8%, în timp ce în octombrie scăderea raportată era de 4,5%. S-a transmis situația destul de complicată din economiile vestice, în special din cea germană. Arată, de fapt, cât de dependentă este industria românească de performanțele Germaniei și din această perspectivă pare a fi cea mai afectată din întrega Europă Centrală și de Est.
Industria a cunoscut anul trecut disponibilizări, cu toate că, în mare, ansamblul economiei nu s-a prezentat atât de rău încât să se ajungă la concedieri.
An bun în construcții
Construcțiile au avut însă cel mai bun an din perioada post-criză. Sectorul a și fost încurajat de facilitățile fiscale pentru angajați, iar pe fondul extinderii și al achizițiilor imobiliare, a urcat puternic. La zece luni avansul era de 22%.
Însă chiar și cu astfel de puseuri nu a fost posibil că problema din industrie să fie compensată, iar avansul economiei a fost serios diminuat.
Construcțiile au crescut foarte puternic în primele 9 luni, apoi au încetinit și ele.
Investiții îndoielnice
În 2019 s-a produs însă un reviriment al investițiilor. Așteptate de multă vreme, acestea au apărut, în special după luna mai când s-a schimbat percepția în societate după eșecul usturător al PSD la europarlamentare și condamnarea lui Liviu Dragnea. Investițiile în economie au urcat cu 18% în primele nouă luni, la peste 14 miliarde de euro. E cel mai bun rezultat din 2008 încoace.
Calitatea investițiilor este totuși îndoielnică. Mai mult de jumătate dintre ele s-au dus către construcții, ceea ce explică evoluția domeniului. Impactul în economie există, dar nu este la fel de mare precum cel al investițiilor tehnologice din industrie sau servicii.
De unde România creștea peste ce putea să ducă și există riscul de supraîncălzire, în 2019 economia a ajuns să evolueze sub potențial. Pe datele prognozei, avansul este cu 0,4 puncte procentuale sub PIB-ul potențial. Practic, se pierd șanse pe drum, însă există și o parte bună, anume că este redusă presiunea inflaționistă în viitor. Prețurile au fost o problema și în 2019, cu creșteri ale indicelui peste 4%. Și pe final de an rata inflației s-a păstrat sus, la 3,8%.
Anul acesta se anunță a fi ceva mai calm, chiar și cu riscul ca toate scenariile să poată fi date peste cap de liberalizarea unor tarife a căror creștere a fost întârziată de măsurile administrative ale guvernului PSD.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
