Agenția de evaluare Standard & Poor's a revizuit în jos perspectiva României de la stabil la negativ. Ratingul rămâne triplu B, adică la limita recomandată pentru investiţii. Explicaţia: economia românească a încetinit, iar deficitul bugetar este în creştere.
Cheltuiele făcute de guvernul precedent l-au forţat pe cel actual să revizuiască ţintele fiscale pe anii 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei.
Agenția, care avertizează că ratingul ar putea fi redus în următoarele 24 de luni, invocă cheltuielile fostei guvernări, care au determinat actuala guvernare să revizuiască țintele fiscale pentru 2019 și 2020, pe fondul încetinirii economiei.
Creșterile de salarii și pensii vor suplimenta deficitul de cont curent deja substanțial, notează agenția, dacă dezechilibrele fiscale și cele externe continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât estimările din prezent, absența consolidării fiscale ducând la creșterea datoriei publice și a celei externe. Lipsa sincronizării politicilor economice duce la o volatilitate crescută a cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni negative asupra bilanțurilor din sectorul public și privat.
Guvernul a majorat țintele de deficit bugetar pentru 2019 și 2020 la 4,3% și, respectiv, 3,5% din PIB de la 2,8% și 3,0%. Aceste revizuiri reflectă în mare măsură decizia transparentă a noului guvern al României de a rezolva restanțele din bugetul pentru 2019, în timp ce și-a redus așteptările de creștere a încasărilor bugetare.
Standard & Poor's apreciază că există motive pentru a pune sub semnul întrebării realismul obiectivelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022, prin perspectiva creșterilor de pensii prevăzute pentru următoarea perioadă.
Un alt element invocat de agenția de rating este anul electoral și influența acestuia asupra economiei.
Este posibil ca România să nu poată evita o procedură a deficitului excesiv
Având în vedere că deficitul va depăși probabil plafonul UE de 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita o procedură a deficitului excesiv (PED) din partea Comisiei Europene. România a mai făcut obiectul unei astfel de proceduri din 2009 până în 2013.
În al treilea rând, o încetinire economică ar afecta veniturile guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. „În cadrul scenariului nostru macroeconomic de bază, considerăm că creșterea economică rămâne aproape de 3% până în 2022”, notează agenția.
Redactare G.M.
