Primarii, raportat la venituri şi cheltuieli faţă de anul trecut, pierd bani. Președintele PSD, Liviu Dragnea, prezintă situaţia ca un win-win, dar de fapt acolo e o manipulare prin cifre, arată o analiză Business Club.
Fix pe cifrele din postarea sa pe Facebook, unde Liviu Dragnea vorbeşte de bugete. Și din dimensiunile lor, de fapt ne dăm seama că vorbeşte de veniturile diverselor bugete. Aflăm de acolo că veniturile bugetului de stat sunt proiectate la 165 de miliarde de lei, iar veniturile bugetelor locale, cu totul la 77 de miliarde de lei.
Primul, cel de stat ar prezenta o creştere de peste 16% a veniturilor, pe când bugetele locale vor avea o majorare de sub 5%. Şi atunci parcă înţelegi primarii care văd sub ochii lor cum se produce centralizarea veniturilor, controlul asupra banilor de la Bucureşti, pe când ei primesc cheltuieli suplimentare. Dar această tendinţă a controlului este vizibilă de multă vreme la actuala putere.
Liviu Dragnea mai aruncă ceva bombastic acolo. Spune că e bugetul cu venituri pentru administraţiile locale cel mai mare din istoria naţiunii, sumă fabuloasă, Dar ea, faţă de anul trecut creşte cu doar 3,6 miliarde de lei. Nu creşte nici măcar cu ritmul în care se duce produsul intern brut nominal, de fapt e pe la jumătate.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, are dreptate când spune că de fapt li se iau bani. Iată o pondere în PIB a bugetelor locale:
Luăm 2016, înainte de instalarea actualei puteri. Atunci, veniturile bugetelor locale reprezentau 8,3% din PIB. Pe cifrele actuale, ar reieşi că la aceeaşi comparaţie, bugetele locale vor coborî la 7,5% din PIB. Deci au pierdut 0,8% doar în trei ani.
Primarii cer ca din bugetul consolidat, ceea ce se administrează local să reprezinte 30%, însemnă peste 100 de miliarde. Acum sunt undeva la 20% din total. În plus sunt şi stârnşi cu uşa pe partea de cheltuieli. Deficitul monumental este făcut prin bugetul central, apoi bugetele locale sunt stârnse, ele şi altele, pentru a corecta eşecul.
Dar din toate aceste cifre, totuşi, putem să ne facem o primă idee despre cum va arăta bugetul cu totul. Cifrele acelea totuşi pot fi indicatori, dar nu ne ajută să ajungem la punct fix. În primul rând pentru că sunt sume care nu includ swap-urile, transferurile dintre bugete, care corectează mult bugetul consolidat. Dar pe baza lor, a datelor existente veniturile bugetului consolidat, în 2019 ar urma să fie undeva între 325 şi 330 de miliarde de lei, ceea ce ar face ca totalul cheltuielilor, pe baza deficitului pe care-l ştim, să meargă dincolo de 350 de miliarde de lei. Ne-am ghidat după ponderea obişnuită în PIB a veniturilor, care, cu noile taxe, ar trebui să crească cu un 0,6-0,7% din produsul intern brut, plus o estimare de creştere pe baza ultimelor prognoze de urcare a salariului mediu pe economie. Una din multe puncte de vedere foarte optimistă.
Prognoza de iarnă, publicată astăzi, vede o creştere a salariilor în 2019 de aproape 15%. Cam exagerat, mai ales în contextul ostil pentru economie de după „ordonanţa lăcomiei”
