ANALIZĂ Business Club. Rectificarea bugetară aprobată azi, pe înţelesul tuturor
Bugetul general consolidat creşte, atât la venituri cât şi la cheltuieli cu 2,93 miliarde de lei. Iar deficitul rămâne neschimbat, Atât pe cash, la 21 de miliarde de lei, cât şi ca pondere în PIB, 2,95% pe metodologia europeană. E posibil să se atingă aceeaşi sumă şi acelaşi procent pentru că valoarea PIB-ului nominal estimat pentru acest an a crescut pe calculele prognozei cu aproape 11 miliarde de lei, la 757 de miliarde de lei. Şi cum statul are un buget cam de 33% din PIB, deci ies vreo 3 miliarde în plus şi deci se aterizează în acelaşi punct.
În privinţa veniturilor finanţele au venit cu un plan fezabil al încasărilor din venituri fiscale. Adică să iasă cifrele. Însă veniturile nefiscale ar putea să fie supraestimate. Consiliul fiscal atrage atenţia că prognoza de creştere de 1,4 miliarde de lei din astfel de venituri, care nu vin din taxele clasice, ar putea să fie totuşi să fie o ţintă puţin cam optimistă. Guvernul susţine însă că sunt realiste şi de fapt ar fi vorba în mare parte de recuperarea a vreo 850 de milioane de lei din cheltuieli bugetare făcute în anii precedenţi. Adică au dat banii şi acum trebuie să-i primească înapoi.
Oricum va fi o problemă pe venituri. La şase luni bugetul general consolidat avea venituri mai mici faţă de aceeaşi periaodă a anului trecut de 2,2 miliarde de lei în condiţiile în care e prevăzută o creştere de 4% a veniturilor în acest an. Deci trebuie să iasă mai bine în a doua parte a anului, altfel vine satârul celei de-a doua rectificări.
În zona cheltuielilor am avea aşa - creşterea salariilor bugetarilor va consuma aproape 850 de milioane de lei în plus care nu erau prevăzuţi în buget.
Se duc aproape de 59 de miliarde de lei, 7,8% din PIB. Sunt foarte mari.
Asistenţa socială va lua un suplimentar de 2,8 miliarde de lei.
Dobânzile vor mânca şi ele mai mult decât era prevăzut.
Şi ajungem la investiţii - se vor tăia peste un miliard de la confinanţarea fondurilor europene şi încă vreo 300 şi ceva de la cele făcute doar din buget. Proiectele merg prost, unele fonduri europene sunt dezangajate pentru că a expirat termenul până la care banii puteau fi acordaţi, iar atragerea de bani din noul exerciţiu este în stare incipientă. Totuşi guvernul susţine că are pentru investiţii în acest an 19,5 miliarde de lei şi ar avea proiecte prioritare şi ţinte foarte clare.
Ne întoarcem la asistenţa socială pentru că sunt lucruri interesante. Cele 2,8 miliarde de lei. Suma asta se împarte aproape în mod egal între indemnizaţii şi pensii. Au fost majorate indemnizaţiile pentru copii pentru persoane cu handicap şi pentru însoţitori şi a tot fost o cavalcadă de acte normative în parlament. Ministrul finanţelor Anca Dragu spunea astăzi că actele normative aprobate în acest an în parlament aduc cheltuieli bugetare suplimentare de 2,3 miliarde de lei. Deci cea mai mare parte creşterea cheltuielilor se duce. Şi normal a fost nevoie să apară tăieri prin alte părţi. Pentru că acest gen de plăţi, indemnizaţii, salariile, pensii, sunt intangibile. Doar în situaţii excepţionale apar modificări la ele, cum a fost dezastrul din 2010. În rest e musai să li se facă loc, şi atunci apar tăieri în alte părţi.
Cealaltă jumătate de la asistenţa socială e complicată şi periculoasă. Deci se mai duc 1,4 miliarde de lei pentru a acoperi deficitul de la pensii. Acolo unde am avut un deficit de 18,3 miliarde de lei anul trecut. Nu au apărut cheltuieli suplimentare faţă de bugetul aprobat. Însă sunt venituri sub estimări la contribuţiile sociale la pensii. E vreun miliard lipsă la şase luni şi au pus mai mult acolo să ajungă şi pentru restul anului. Şi totuşi e o chestie care nu prea se pupă. Undeva prin primăvară... de fapt mai spre iarnă noi ne-am oprit asupra ei şi am atras atenţia că e ceva în neregulă. Şi iată că acum se arată în toată splendoarea ei. Deşi impozitul pe venit creşte, contribuţiile la pensii sunt sub program. Şi tot ce e în jur ar trebui să indice o creştere. Salariul mediu pe economie creşte. Acum două zile dădeam că urcă vertiginos cu 14,3% an pe an. Apoi au fost prinse majorările de salarii ale bugetarilor de la finalul anului trecut. A crescut salariul minim.
În sectorul privat în acest an s-au adăugat 144.0000 de joburi noi. Iar încasarea la contribuţii e praf. Toate indică o slabă colectare la acest venit bugetar şi fiscul ar trebui luat la întrebări. Şi trebuie făcut ceva. Iar în acest context va fi dificil să se mai discute de vreo reducere a cotribuţiilor sociale, atât de cerută de mediul economic.
Cam acestea sunt datele mari ale rectificării. O rectificare care pe alocuri e cam optimistă. Dacă nu se atinge programul atunci sigur vor apărea tăieri la o nouă rectificare. Ţinta de deficit va fi respectată, dar să nu uităm că e un buget întins prea tare, împănat cu prea multe cheltuieli de consum şi întreţinere.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „Impactul pe deficit e unul minim. Vedem şanse să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar de aproape 3% din PIB în condiţiile în care dacă ne uităm la cum evoluează lucrurile la 6 luni pare că suntem în grafic pentru a ajunge acolo. Acest 3% este un deficit prea mare, probabil mult prea mare pentru economia românească în această poziţie a ciclului economic în care ne aflăm. Noi suntem în plin boom economic, plină expansiune economică, şi noi facem un deficit bugetar de 3%, care este criteriul de la Maastricht, prost înţeles de către decidenţii noştri, în sensul în care 3% este un deficit maxim pe care ţi-l permiţi în cele mai proaste momente ale ciclului economic, adică atunci când economia trebuie ajutată cu stimuli fiscali.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
