Analiză Business Club: Recensământul ne-a făcut mai bogați, însă doar pe hârtie

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Și totuși e slabă consolare pentru că îmbătrânim ca nație și viitorul e destul de cenușiu. Avem doar 5,5 milioane de copii și tineri, iar maturii sunt de două ori mai mulți.

În 20-25 de ani, cei din această categorie bună de muncă, 11 milioane vor ieși la pensie. E drept mulți sunt deja acolo căci, după cum vedem, sunt doar 3,5 milioane de oameni peste 65 de ani, vârsta pensionării, dar sunt în plată 5,4 milioane de pensionari.

Și cei care sunt acum în câmpul muncii, mulți din generația decrețeilor, ar trebui să fie susținuți de cei care vin din urmă: cele 5,5 milioane. Va fi foarte complicat și soluțiile ar trebui căutate de pe acum, să nu așteptăm ca timpul să le rezolve pe toate.

„La nivelul anului 1992, vârsta medie era de 35,1 ani, această a crescut undeva la

peste 40 de ani în 2011. Asta arată clar o îmbătrânire a populației și, evident, posibile probleme care pot apărea nu neapărat acum, ci peste 10-20 de ani”, spune Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

„Costurile cu plata pensiilor vor crește, după unele estimări cu cel puțin 1-2 puncte procentuale ca nivel în PIB. Este o resursă foarte importantă care va constitui o povară”, susține Aurelian Dochia, analist economic.

Situația este agravată și de faptul că peste un sfert dintre tinerii români nu reușesc să-și găsească un loc de muncă și nici nu știu o meserie, avertizează analiștii.

„Nu putem să avem pretenția că avem creștere economică de 4,5 la sută dacă ea nu este susținută și de o forță de muncă care crește în mod corespunzător și a cărei calificare crește în mod corespunzător și de adaptat la cerințele pieței”, mai spune analistul Aurelian Dochia.

Recensamântul face ca valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor sa fie mai mare. Dacă în 2011 PIB-ul a fost de aproximativ 127 miliarde de euro la o populație de 21,5 milioane, valoarea pe cap de locuitor era de 5.900 euro. Acum, depășește 6.500 de euro. Creșterea este însă doar pe hârtie, pentru că românii nu simt că au mai mulți bani în buzunar. Peste jumătate dintre angajaţii români câştigă sub 1.500 de lei pe lună, arată datele statistice.