Potrivit proiectului, doar arendaşii, Statul, şi agricultorii tineri, dar cu experienţă, vor mai putea cumpăra terenuri agricole în România. Așadar, cei care vir să se apuce de agricultură, ar fi bine să aibă deja teren și experiență în agricultură. Oficial, aceste măsuri vor încuraja o agricultură mai performantă prin comasarea terenurilor în proprietatea câtor mai puţini fermieri. Neoficial, Guvernul nu vrea „să își vândă țara”, uitând însă că agricultorii străini deja au un milion de hectare de pământ în România.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii complică şi vânzarea şi cumpărarea de terenuri atât pentru români, cât şi pentru străinii care vor să facă agricultură în România.
Cine are un teren agricol de care vrea să scape trebuie să ştie că nu îl poate vinde oricui. Proiectul de ordonanţă a stabilit o listă a celor care au drept de preemţiune asupra terenului său. Dacă terenul este dat în arendă, trebuie să fie întrebat arendaşul dacă nu cumva vrea să îl cumpere. Dacă arendaşul nu vrea, următorii care au dreptul să cumpere terenul sunt vecinii de tarla.
Dacă nici aceştia nu sunt interesaţi, terenul poate fi cumpărat de agricultorii mai tineri de 40 de ani din satul în care a fost scos la vânzare terenul. Iar dacă niciunul dintre cei enumeraţi până acum nu îi vrea terenul, dreptul de preempţiune îi revine Statului. În cazul în care şi Statul îi refuză terenul, numai atunci acel propritare poate să-l vândă la liber. Însă, din nou, nu poate fi vândut oricui. Căci aici apare o a doua mare problemă: cine vrea să se apuce de agricultură, nu prea mai poate.
Condițiile pentru cumpărarea terenurilor
Potrivit proiectului de ordonanţă, cineva va avea dreptul să cumpere terenuri agricole în România doar dacă demonstrează că are cel puţin cinci ani de experienţă în agricultură şi că are cunoştinţe agricole de bază. Deşi îi afectează direct şi pe cetăţenii români dornici să se apuce de agricultură, acest articol pare redactat special pentru descurajarea cetăţenilor străini care aveau de gând să facă agricultură în România de la începutul anului, când se va liberaliza piaţa funciară.
Teoretic, dacă ordonanţa va fi aprobată, riscă să dea naştere unui cerc vicios în care nu cineva nu va putea cumpăra un teren, pentru că nu are experienţă în agricultură, şi nu va putea căpăta experienţă în agricultură pentru că nu-și poate cumpăra un teren.
Însă străinii care au deja un milion de hectare de pământ în România pot răsufla uşuraţi. Ordonanţa nu îi va afecta în niciun fel. În schimb, noua lege ar modifica modul de funcţionare al Autorităţii Domeniului Statului. Îşi va schimba numele în Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare şi va fi reorganizată în subordinea primului ministru. Şi, chiar dacă proiectul de ordonanţă nu o spune foarte clar, noua Autoritate se va ocupa cel mai probabil de cumpărarea terenurilor pentru care statul are preempţinue. Există întotdeauna riscul ca această autoritate să cumpere unele terenuri la supra-preţ la fel cum există şi riscul ca terenurile cumpărate la preţul pieţei să fie mai apoi concesionate marilor agricultori pe redevenţe prea mici.