ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Petrolul e tot mai ieftin. De ce nu se vede în preţurile de la pompă?
Probabil că atunci când auziţi că petrolul e de trei ori mai ieftin ca acum un an şi jumătate şi totuşi la alimentare nu vedeţi diferenţa şi la pompă vi se pare că sunteţi înşelaţi. Explicaţia simplă este că ţiţeiul e undeva la mai puţin de o treime din costul final al produsului. Este extrem de complicată prezentarea unui tablou întreg al componentelor preţului la carburanţi de la starea să de ţiţei brut. Doar companiile le au, ele variază în funcţie de piaţă, de sezon, de companie în sine. Şi sunt bucătăria internă. Pot fi punctate însă câteva segmente.
În aprilie 2014, imediat după ce se introdusese acea acciza suplimentară, barilul Brent era vreo 108 dolari. Acum este 34. Deci avem o scădere de 68%. Cu aceleaşi referinţe, benzina standard s-a ieftinit cu 23%. Nici nu e grad de comparaţie între cele două procente.
Dar poate că pentru moment ar trebui să renunţăm la referinţa obişnuită cu butoiul de petrol în dolari şi să-l ducem în sistemul nostru. Ca să facem aceeaşi comparaţie. Barilul e undeva la 159 de litri. Deci ar ieşi că în aprilie acum doi ani costa brut aproape 2,2 lei, iar în 2016, iese 89 de bani, căci trebuie să-l trecem printr-un curs valutar al dolarului mai mare. Deja diferenţa de preţ scade sub 60%.
În preţ sunt câteva componente fixe, care nu ţin seama de cotaţii. Accizele sunt la fel. Şi în 2014 şi acum tot 2 lei dintr-un litru de benzină reprezintă. Interesant este că ponderea lor în preţul fără TVA a scăzut... TVA-ul fiind totuşi mai mic acum - 24% în urmă cu doi ani şi 20% acum. În 2014 accizele erau 39% din preţul fără TVA... Acum au ajuns 50%. Deci, când punem taxarea observăm că statul ia de fapt cel mai mult. Mai e şi taxa pe stâlp impusă, redevenţele, dar alea sunt mici totuşi.
Dacă am începe să strângem acciza costul litrului de petrol, TVA-ul, taxa pe stâlp ca să vedem apoi care ar fi costurile şi marjele companiilor nu ar ieşi decât o aberaţie. Pentru că nu e echivalent ţiţeiul cu ce punem în rezervor. Ar fi simplu... am alimenta direct de la puţ şi am elimina nişte costuri fabuloase. E drum lung de la sondă la pompă. Şi complex.
Să ne ghidăm după câteva date ale agenţiei internaţionale pentru energie pentru a vedea care e treaba. Plecăm cu o sută de litri de petrol, cantitate care, la cotaţiile actuale, ar costă 89 de lei.
Din suta aia de petrol într-o rafinărie standard ar ieşi 40-45 de litri de benzină, până la 28 de litri de motorină, 9-12 de kerosen şi 19 de alte produse... de la păcură, lubrefianţi până la bitumul folosit la asfaltări sau pentru a smoli fundaţia unei case. Sau acoperişul casei. Nu încercaţi să adunaţi ultima coloană pentru că da peste sută. De aceea sunt variaţii de cantitate la produs pentru că sunt mai multe elemente. Depinde de instalaţiile din rafinărie, depinde de densitatea petrolului, sunt sortimente cu mai mult sulf şi atunci necesită procesare specială... pe de altă parte sunt rafinării specializate să zicem în procesare de motorină şi atunci trag mai tare din asta. Petrolul are avantajul că poate fi folosit până la ultima picătură şi nu dă decât puţine reziduuri. Sau reziduurile sunt produse ce pot fi folosite.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Costurile, prin urmare, sunt întrepătrunse între diversele tipuri de carburanţi şi produse ieşite. Procesul de obţinere a rafinatelor nu e deloc ieftin. Pentru a scoate din mâzga aia neagră lichidiul ăla cu cifra octanică mare e drum lung. E distilare care consumă energie calorică. E ca la cazanul de ţuică dacă vreţi, cu petrolul dus la fierbere şi diverse trepte de tragere a produsului final. Costurile se împart. Dacă ar fi să luăm diferenţele ar părea că ar fi crescut marjele în condiţiile unui petrol mai ieftin. Ele cresc, dar doar la rafinare, procesul acesta devine mai profitabil când petrolul este ieftin. Dar companiile integrate pierd enorm din exploatare. Tocmai de aceea toate companiile anunţă ori rezultate mai slabe ori pierderi, cel puţin pentru unele perioade. Şi acela este cel mai bun indicator. Pentru că nimănui nu-i convine să facă bilanţurile franjuri.
Dar ne mai putem gândi la varianta că am fi avut preţuri mai mici dacă ar fi dispărut supraacciza de şapte cenţi pe litru, sau taxa pe stâlp. Benzina s-ar fi dus sub 4,5 lei, iar motorina spre 4. Dar poate că e mai bine că eliminarea acestora a fost programată pentru începutul anului viitor. Poate vom avea o revenire a cotaţiilor şi atunci se vor compensa parţial cu o eventuală urcare a preţurilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
