Guvernul și-a propus - pentru cât a mai rămas din acest an - „investiții de minim 10 miliarde de euro”, conform documentului transmis de Palatul Victoria. Trecem peste faptul că ar fi corect „minimum” 10 miliarde de euro. E foarte interesant că s-a stabilit un prag de jos, în rest cerul este limita, nu se încurcă cu investiții decât cu două cifre. De unde totuși?
Ei bine, în plan cifrele sunt fezabile și ies. Ies, pentru că e cam ca la numărătoarea steagurilor lui Ghiță Pristanda – unul la primărie, două la școala de fete...
Planul este înțesat de zeci de proiecte și merge la sigur pentru crearea a 50.000 de locuri de muncă până la sfârșitul anului. Unele sunt deja create și, de fapt, oamenii încaseaza și salarii pentru ele.
„Am ieșit din procedura de recesiune economică și chiar dacă anul trecut a fost o creștere mai mică din cauza secetei și a rezultatelor negative din agricultură, în acest an suntem în grafic și puțin peste. Am luat măsuri de stopare a risipei și a găurilor negre din instituții, companii naționale”, a declarat premierul Victor Ponta.
Dintr-un foc, planul marchează 1,2 miliarde de dolari. 200 de milioane sunt banii din acțiunile Rompetrol Rafinare pe care statul ar urma să le vândă KazMunaiGaz, la jumătate din suma care era, de fapt, datorată de grupul kazah bugetului. Un miliard ar veni din fondul de investiții făcut cu kazahii. Când se va face, cum... nu prea se știe și, în plus, participarea statului ar fi de doar 20% în acest vehicul financiar.
Sunt apoi luate la rând proiectele de centrale electrice de la Rovinari, încremenit în stadiul de memorandum, de la Tarnița Lăpuștești, acolo unde ar exista un parteneriat cu chinezii. Asiaticii au venit, au văzut și... au plecat.
„Cred că, în primul rând, ar trebui sa știm spre ce cale se îndreaptă guvernul, să progreseze cu acest proiect. Asta e o mare întrebare”, spunea, în aprilie, Shi Li, vicepreședinte China Gezhouba.
Plățile directe din agricultură, bagate la investiții
Pe abacul guvernamental sunt luate apoi tot ce înseamnă investiții ale companiilor private. În calculul celor minimum zece miliarde de euro sunt luate investițiile făcute de Petrom, Bosch, DeLonghi, Lukfin, unele deja făcute. Și mai departe sunt puse exinderile de capacități de la Dacia sau Ford.
Pâna și plățile directe din agricultură de la Uniunea Europeană apar în planul național. Și cu plați directe și complementare se acoperă 2,8 miliarde de euro, deci aproape un sfert din cele zece miliarde de euro este asigurat.
Însă economia nu simte și nu va simți. Până la minimum zece miliarde de euro trebuie să ne obișnuim cu cifra investițiilor străine directe care abia sare anual de un miliard de euro, iar cu mare parte din bani companiile străine, mai ales băncile, își îndoapă puii de pe aici, deveniți anemici din cauza pierderilor.
Producția industrială scade
Realitatea economiei este alta. Este cea a căderii producției industriale (GARIC) cu aproape 11% în mai, cea mai mare cădere lunară din 2008 până acum. S-a prăbușit, fiindcă a slăbit cererea din străinătate, iar consumul intern este înghețat. El poate fi ridicat, dar e nevoie de un minimum de măsuri de stimulare care ar trebui sa vină de la Guvern.
Roșia Montană devine prioritate
Și printre marile proiecte guvernamentale și-a făcut loc, lejer, nu cu coatele, și Roșia Montană. E prioritate acum, de unde mai acum un an și ceva - doi, premierul și cei care sunt acum miniștri epuizaseră toate epitelele care exprimă oribilul în limba română. Nu ne exprimăm nici o opinie, nici pro, nici contra acestui proiect, vorbim doar de consecvență. Interesantă este prevederea că din acest proiect statul ar urma să ia 78% din profit. Asta scrie în plan. E de urmărit să vedem cum va ieși. Însă nimic nu va garanta succesul. Se poate introduce de către compania de exploatare o amortizare rapidă a investiției în primii ani și se subțiază profitul.
Citiți și: Miniștrii raportează premierului situația investițiilor străine în România