ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Cum se face evaziune fiscală în România, după aderarea la UE
Evaziunea fiscală face ca la buget să se strângă mai puțin de jumătate din taxa pe valoarea adăugata ce s-ar cuveni statului. În loc de 21 de miliarde de euro, se adună doar 11 miliarde de euro.
În Uniunea Europeană, evaziunea este mult mai redusă, circa 20% din TVA-ul care trebuie încasat dispare în economia neagră.
Însă la nivelul întegii comunități se ajunge la o cifră amețitoare: 193 de miliarde de euro, potrivit datelor la Bruxelles.
Evaziunea fiscală este vizibilă în România la nivelul său micro, lipsa bonului fiscal. Însă sumele uriașe se regăsesc la tranzacțiile dintre firme. Acolo se fac marile averi. Sunt speculate lipsurile din legislație, se face evziune direct, sub protecția autorităților de control și a factorilor de decizie de la nivel politic.
„Un număr foarte mic de oameni fură foarte mulți bani de la buget și dispar. Banii fie alimentează corupția, fie sunt pur și simplu scoși din țară. Ei secătuiesc țara de resurse, omoară business-urile corecte. Nu poți să concurezi cu un evazionist care face profit pentru că nu-și platește TVA”, spune Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate.
Scandalul recent al cărnii de pui a expus una dintre cele mai folosite scheme de fraudare. Schema „Caruselul”, aşa cum este cunoscut, este folosită în special de firmele care se ocupă de comerţul cu alimente.
Producătorul de carne de pui, de exemplu, trimite marfa către un intermediar din Bulgaria. Acesta din urmă transmite marfa înapoi în România, către un al doilea intermediar, care o vinde către cumpărătorul final, de la care încasează TVA. Iar banii obținuți din TVA dispar în conturile unor firme fantomă.
Practic, din aceasta schema câștiga al doilea intermediar, cel din România, care cumpăra marfa fără TVA din Bulgaria, dar care mai apoi colectează această taxă de la cumpărătorul final. Aceste tranzacții se fac, de cele mai multe, ori doar pe hârtie. Marfa nu se mișcă pe tot traseul.
„În cazul în care exporți marfa, esti exceptat de la TVA și atunci apare ideea de a constitui o firmă-fantomă. De multe ori, aceasta se constituie în afara ţării în aşa fel încât marfa nu pleacă de fapt din ţară, ci doar documentele trec prin această firmă fantomă”, explică Dragoș Cabat, analist economic.
Transportul este făcut mai apoi direct de la producător la cumpărător în interiorul României, deşi în acte apare drept vânzare, respectiv achiziţie între două țări ale UE.
Pe aceasta schemă, cei care fac evaziune au din start o profitabilitate mai mare cu 24%. Și pot da în prețuri până acolo încât cei corecți nu mai rezistă pe piață cu prețuri făcute în funcție de costurile reale și taxele plătite corect.
Înainte de intrarea în Uniunea Europeana, importatorul plătea TVA în vamă ca și cum l-ar fi plătit vânzătorului. Dar din 2007, fraudele cu TVA au explodat.
„Odată cu aderarea la UE, vama a dispărut și atunci ai un vânzător din UE, ai un intermediar din România, care vinde unui client din România, cumpără fără TVA, vinde cu TVA, colectează tot TVA și dispare”, spune Gabriel Biriș.
Evazioniștii mai îndrăzneți se folosesc de facturi false pentru a primi rambursări ilegale de TVA de la buget, pentru achiziții sau exporturi de mărfuri la prețuri supraevaluate.
Arme pentru combaterea evaziunii
Evaziunea fiscală poate fi redusă dacă sunt legi şi, bineînţeles, pedepse care să sperie suficient. Creşterea TVA a făcut evaziunea şi mai profitabilă, mai ales în zonele de graniţă cu Bulgaria sau Ungaria. Problema porneşte însă din interior, de la mecanismele de control.
Statul nu-şi urmăreşte firmele de la care ar trebui să încaseze taxe. Este ca şi o institutie financiara care nu s-ar mai interesa de situaţia bancara a clienţilor ei. Schimbările nu ar fi complicate, însă nu se doresc pentru că atunci s-ar pierde surse uriașe de profit.
Nu e vorba doar de România, sunt țări chiar din Uniunea Europeană care se opun unei reformări a sistemului de plată a TVA. Şi, culmea, sunt ţări cu cote mari ale evaziunii.
În relațiile de afaceri dintre firme, sunt trei verigi din care banii pot fi furați. În cazul lor, taxa pe valoarea adăugată circulă ca apa în natură: de la cumpărător la vânzător, apoi la buget și înapoi la cumpărător, în baza deducerii. O soluţie ar fi extinderea taxării inverse.
TVA e încasată la final, la cel care vinde ultima dată produsul. Practic, beneficiarul colectează și apoi deduce TVA.
Introducerea taxării inverse generalizat la nivelul Uniunii ar presupune un sistem de facturare unitar, în principiu, aceleași reguli pentru toate țările.
Ar fi o reformă serioasă a sistemului, care însă ar închide portițele prin care se face evziunea. Însă beneficiile ar fi uriașe și pentru încasări, și pentru firme. Companiile nu vor mai bloca bani în TVA, pe care mai apoi să-i primească drept ramburs.
Însă sistemul actual este protejat, chiar la nivel european. Țări precum Franta, Italia sau Spania se opun schimbării regulilor. Interesele sunt uriașe.
Alte schimbări, chiar și in sistemul actual, pot fi făcute la nivel național. Comercianţii ar putea fi foarte bine controlaţi în timp real dacă toate casele de marcat ar fi legate la serverul Fiscului.
Bulgaria a introdus un astfel de sistem în 2011 pentru toți comercianții, de la benzinării la farmacii.
Dar un asemenea sistem ar ucide afaceri uriașe. De aceea, orice informatizare este întârziată. Fiecare firmă nou-înfiinţată primeşte un cod de TVA, un fel de licenţă în baza căreia poate colecta bani pentru această taxă, dacă este cazul.
Problema este că de la înfiinţarea firmei, care poate fi la început absolut în regulă cu actele, statul nu se mai preocupă de urmărirea ei. Firma poate fi vândută către persoane neidentificate înainte să înceapă să facă primele tranzacţii. Toţi banii care vor fi generaţi de firma-fantomă vor merge astfel în conturi necunoscute pentru Fisc.
De cele mai multe ori, evazioniştii îşi transferă câştigurile în străinătate înainte ca autorităţile să le poată da de urmă şi bloca.
Aşa că Fiscul nu poate decât să ceară insolvenţa şi să aştepte recuperarea datoriilor îngropate în păienjenişul transferurilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
