ANALIZĂ. Adevărul despre noua taxă de solidaritate
Guvernul introduce o nouă taxă. Îi spune taxă de solidaritate. Însă in esenţă nu are nimic de-a face cu protecţia socială a celor vulnerabili. Banii nu au destinaţie precisă şi arată doar nevoia bugetului de finanţare. Detalii într-o analiză Business Club:
Ministrul de Finanțe ne-a anunțat că va fi o taxă de 2% pe fondul de salarii al companiilor. Generalizat. Numele care i s-a pus în programul de guvernare, taxa de solidaritate, ar presupune că cineva îi ajută, îi sprijină pe cei mai puțin fericiți. E însă pentru toată lumea, și cei săraci, și cei bogați. Și este parte a costului cu angajatul, total contrar conceptului în sine.
Iată ce spunea premierul Mihai Tudose despre această taxă, în iulie 2017: „La taxa de solidaritate, slavă Domnului, încă n-am ajuns, dar când vom ajunge vom găsi destinația pentru bani. Este evident pentru categoriile cele mai defavorizate. Sunt cei care câştigă cel mai puțin. Acei bani se vor duce către categoriile cele mai defavorizate, că e vorba de copii, că e vorba de persoane defavorizate din cauza vârstei, adică cei mai în vârstă, trecând prin veterani sau ajungând la alte persoane cu diverse grade de handicap”.
Acum vorbim de apariția unei taxe generalizate. Iar contextul devine deja foarte larg. Guvernul pregăteşte transferul contribuţiilor sociale la angajat, concomitent cu o scădere a totalului de la 39,25% la 35%, însă unde se eliberează spaţiul, la angajator, apare aşa numita taxă de solidaritate de 2%. Când au început discuţiile despre transferul contribuţiilor, experţii au avertizat că este posibil ca statul să vină cu dări noi la angajatori. Exact ce avem acum. Dar acum ministrul Finanţelor ne spune că de fapt nu este o taxă nouă. E veche, doar că e reaşezată. De fapt, am avea o contribuţie deja de acest gen şi e o regândire a unei chestiuni vechi.
„Este vorba de o contribuție de solidaritate socială, nu este o taxa nouă, nu e un element nou, am văzut tot felul de speculaţii, în baza legii 200 din 2006 există un fond de sprijin a salariaților pentru care angajatorul nu plăteşte contribuții, există o directivă europeană care reglementează instituirea unui fond pentru toţi angajaţii, pentru companiile pentru care au lucrat şi au intrat în insolvenţă”, a spus Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor.
Este invocată contribuţia actuală de 0,25% pe fondul de salarii pe care firmele sunt obligate acum să o achite pentru a acoperi creanţe salariale. Dar este o contribuţie, adică are un statut special, are o direcţie clară a fondurilor. Banii nu pot fi folosiți în alte scopuri. Pot să ajute doar contabil la calcularea impactului pe bugetul general consolidat, dar banii nu pot fi duşi în altă parte pentru a acoperi, de exemplu, achiziții.
Acum însă avem o taxă care însă se aplică asupra câştigurilor salariale. E o impozitare a muncii, dar nu e contribuţie. Şi cel mai bine se observă asta atunci când ne uităm la destinaţia banilor care ar urma să fie colectaţi.
„Din 2% va merge 90% la stat, la buget, pentru a acoperi diferite destinaţii în funcţie de soluțiile bugetare şi 10% va merge către sprijinul tuturor salariaților care se pot confrunta cu o situație deosebită în care angajatorul intră în insolvență şi nu le achită obligaţiile, îi e afectată pensia”, a spus Ionuț Mișa.
Doar 10% din acel 2% va merge către chestiuni care presupun solidaritate socială. Şi dacă ne uităm acum la asocierea pe care o făcea ministrul cu vechea contribuţie pentru creanţe salariale, observăm că, de fapt, practic scade acea cotă care înseamnă o contribuţie cu notă socială. Scade de la 0,25% la 0,2%. Dar avem o taxă la 2%, denumită de solidaritate. 90% din ea ar urma să se piardă în găleata mare a bugetului, cu destinaţia banilor necunoscută.
Este total contrar ideii de solidaritate. Dacă ar fi fost pentru a sprijini categorii defavorizate, atunci banii ar fi trebuit să aibă o direcţie precisă, în acest scop. Germania a introdus o taxă de solidaritate după reunificare. A fost stabilită la 5,5%, pentru salarii mai mari de circa 1500 de euro şi a avut de la început o destinaţie precisă - proiectul de reconstrucţie a Estului. Banii strânşi se duc către investiţii şi programe în landurile din fosta RDG.
La noi e o taxă de solidaritate şi pentru bogaţi, şi pentru săraci. Ea e pusă la angajator, dar de fapt ea e luată de patron în calcul la stabilirea costului total cu salariatul. Dacă nu ar fi ea, poate i-ar da omului 2% mai mult.
E dificil de anticipat ce bani va scoate guvernul de pe urma ei.
Ministrul de Finanţe a vorbit general despre impact, dar nu a dat cifre. Masa salarială în România a fost calculată anul trecut la 57 de miliarde de euro. E diferit de ce am avea nevoie, pentru că în masa salarială intră şi beneficii financiare sau nefinanciare, de genul primă sau bonuri de masă. Dar e o bună referinţă.
Dacă am lua această cifră orientativă ar fi o taxare de peste un miliard de euro brut. Doar că în masa salarială intră şi salariile bugetarilor, acolo unde contribuţiile reprezintă de fapt mişcări interne ale banilor publici. Prin urmare este dificil de calculat în lipsa unor cifre concrete oferite prin simulările ministerului de Finanţe.
Această taxă de 2% îi descumpăneşte pe specialişti. De ce Guvernul anunţă reducerea a două taxe, în schimb creşte o alta care e în acelaşi domeniu practic, al taxării muncii? Mai ales că destinaţia banilor va fi necunoscută.
„Ar fi trebuit ca legiuitorul să detalieze mai exact ce face cu banii, îi folosim pentru școli și spitale, îi folosim pentru autostrăzi?”, spune Adrian Bența, consultant fiscal.
„De ce avem în program două scăderi de taxe şi o creștere a unei a treia taxe? Deci, cu siguranţă, este o întrebare care trebuie pusă domnului ministru, întrucât să dai pe de-o parte angajatorilor şi angajaţilor şi să le iei pe altă parte reprezintă o complicaţie în plus”, spune Alex Milcev, consultant fiscal.
„Întrebarea este de ce să facem o scădere şi adunare, când putem să facem o reducere mai mică fără să emitem alte legi, să-şi facă angajatorii alte calcule, să distribuim banii 90%, 10% în diverse bugete”, adaugă el.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
