Schimburile economice bilaterale cu Germania au continuat să se recupereze vizibil după o relativă stagnare în 2020 şi ar putea depăşi anul acesta 33 de miliarde de euro, a afirmat, marţi, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Adriana-Loreta Stănescu, în cadrul unui eveniment organizat de AHK România.
„Germania este primul şi de departe cel mai mare partener comercial al României, comerţul bilateral reprezentând peste o cincime din totalul comerţului exterior al României. Schimburile economice bilaterale au continuat să se recupereze vizibil după o relativă stagnare în 2020, ajungând la finele lunii iulie la circa 19 miliarde de euro, respectiv peste nivelul din anul 2019, ceea ce ne încurajează deplin motivat să credem că în acest an vom depăşi pragul de 33 de miliarde de euro. Activitatea investiţională a firmelor germane este de asemenea consistentă şi în creştere, cu aproximativ 5 miliarde de euro capital investit, respectiv peste 10 miliarde investiţii efective şi vorbesc aici de statisticile româneşti. Vorbim astfel despre peste 23.000 de firme cu capital german înregistrate în România care au generat aproximativ 300.000 de locuri de muncă în diverse sectoare de activitate. Există o apreciere largă pentru calitatea investiţiilor germane în România, ceea ce face ca relaţia economică bilaterală să fie una puternică şi cu potenţial de creştere în continuare”, a spus ambasadorul.
Diplomatul a menţionat că deficitul comercial al României este în creştere şi în relaţia cu Germania şi reprezintă un element în atenţia decidenţilor de la Bucureşti. Însă, raportat la volumul total al schimburilor comerciale, dezechilibrul pe relaţia cu Germania este mai redus decât cel înregistrat în relaţia cu alţi parteneri comerciali, potrivit Agerpres.
„Relaţiile bilaterale româno - germane, după cum este cunoscut, se situează la un nivel excelent, fapt reflectat în dialogul politic substanţial şi benefic, în relaţiile economice consistente şi aflate în creştere continuă, în intensitatea contactelor interumane, culturale, academice, potenţate de existenţa unor ample şi dinamice comunităţi ale minorităţii germane din România şi respectiv a etnicilor germani şi a cetăţenilor români emigraţi în Germania, acestea reprezentând o punte solidă de legătură între ţările noastre”, a susţinut Adriana-Loreta Stănescu.
„Apartenenţa comună la UE şi NATO a celor două ţări oferă un fundament solid de încredere extrem de benefic pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale”
În opinia ei, apartenenţa comună la UE şi NATO a celor două ţări, precum şi dialogul intens la nivel multilateral şi apropierea poziţiilor dintre Bucureşti şi Berlin pe multiple teme de politică europeană şi internaţională oferă un fundament solid de încredere extrem de benefic pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
În altă ordine de idei, ambasadorul a aminitit faptul să săptămâna trecută Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional Redresare şi Rezilienţă al României în valoare de 29,2 miliarde de euro, împărţiţi aproape în două părţi egale ce reprezintă granturi şi împrumuturi. Din aceşti bani, 41% sunt alocaţi pentru investiţii şi reforme privind mediul şi tranziţia verde, iar 21% pentru digitalizarea României. Aceşti bani alocaţi României în cadrul facilităţii de redresare şi rezilienţă UE vor fi acordaţi în funcţie de atingerea obiectivelor pe parcursul celor 5 ani în care se aplică planul.
„Finalizarea Planului Naţional Redresare şi Rezilienţă şi aprobarea sa de către Comisie este un pas important către ceea ce ne propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore de abia de acum încep. Ne dorim să cheltuim eficient aceşti bani deoarece doar dacă îi cheltuim eficient vom avea garanţia unei creşteri economice sustenabile pe termen lung. Şi considerăm că acest proces de punere în aplicare a Naţional Redresare şi Rezilienţă reprezintă o oportunitate în egală măsură pentru România şi pentru firmele germane. Ştim cu toţii, de asemenea, că există un mare potenţial în domeniul digitalizării, industriei 4.0, electromobilităţii, utilizării energetice şi industriale a hidrogenului, iar aceste idei existente şi expertiza firmelor germane trebuie transpuse în practică şi utilizate în beneficiu reciproc”, a mai spus Adriana-Loreta Stănescu.
