Alimentele româneşti se duc la export. Noi consumăm din import, la preţuri mai mari
Deşi am putea hrăni tot sud-estul Europei cu produse româneşti, anual, în ţară continuă să intre sute de tone de alimente pentru care plătim aproape cinci miliarde de euro.
La începutul toamnei, un kilogram de mere costă 8 lei şi 49 de bani. Paşaportul de Italia scumpeşte aceste mere. Din păcate la acest raion, din 9 sortimente de mere, doar 2 sunt româneşti. Acestea sunt româneşti! Diferenţa dintre cele două este cel mult de mărime şi de culoare, însă cele româneşti sunt la jumătate de preţ.
La doar 100 de kilometri de Bucureşti, Lucian Butoi are o livadă de 70 de hectare. De la el, kilogramul de mere pleacă cu doar doi lei. În afară de intermediari, se luptă cu hoţii care îi fură pomii, cu Fiscul care îi ia impozit mai mult decât primeşte ajutor din bani europeni şi cu vremea. Anul acesta ploile i-au stricat o bună parte din recoltă pentru că spălau tratamentul pe care îl dădea pomilor.
Merele pentru industrie sunt cele transformate în sucuri, oţet sau conserve. Pentru un kilogram, primeşte mai puţin decât îl costă să le culeagă, aşa că preferă să le abandoneze pe câmp. Fără depozite frigorifice în care să păstreze fructele până la primăvară, mulţi fermieri din Dâmboviţa şi-au vândut livezile.
„Aveam în jur de 600 de hectare de pomi în zona noastră. Deja acum nu mai sunt decât 100 de hectare. Au scos pomii şi au pus porumb”, a spus pomicultorul Lucian Butoi.
Şefii marilor magazine văd altă realitate la raft! „Majoritatea produselor pe care le vindem sunt produse în România. Până acum vreo 3-4 ani făceau excepţie legumele-fructele. Lucrul ăsta s-a schimbat. Peste 98% din firmele cu care lucrăm sunt societăţi româneşti. Societăţi care, da, pot importa şi produse din afară”, a spus Alexandru Vlad, director executiv al unei reţele de hipermarketuri.
În 2013, pentru că am avut un an agricol de excepţie, am exportat mai mult. Am redevenit grânarul Europei. Au plecat peste graniţă 4,7 milioane de tone de grâu, 3,2 milioane de tone de porumb şi 1,4 milioane tone de seminţe de floarea soarelui. În ciuda producţiei bune, apelăm în continuare la importuri. Zahărul, carnea de porc şi fructele sunt printre cele mai importate produse. De exemplu, România a scos peste graniţă fructe de peste 40 de ori mai mult decât a exportat.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În plus, pe seama importurilor de alimente, se dezvoltă adevărate reţele prin care statul şi consumatorii sunt păcăliţi.
Cea mai cunoscută schemă de fraudare este cea numită caruselul. Carnea de porc este adusă din străinătate de un intermediar şi pentru asta este înfiinţată o firmă care importă un kilogram de carne la preţ foarte mic, să spunem de 6,5 lei. Ajunsă în ţară, marfa este vândută unui depozit cu 50% mai mult. Din momentul în care trece graniţa, intermediarul trebuie să îşi achite dările către stat în 55 de zile, dar acesta nu plăteşte nici TVA, nici impozit pe profit. Numai din TVA, statul pierde peste 43.000 de lei la fiecare tir, însă în cele 55 de zile intră în ţară zeci de tiruri pline cu carne. După această perioadă, firma este vândută.
”Un număr foarte mic de oameni fură foarte mulţi bani de la buget. Şi banii ăştia fie alimentează corupţia, fie sunt scoşi din ţară”, a spus avocatul Gabriel Biriş.
Din România pleacă aproape orice: de la miere, ciocolată şi cârnaţi, la margarină şi carne de curcan.
Producătorii români de alimente se tem că, în câţiva ani, după ce tot mai mulţi străini vor cumpăra terenuri agricole şi ferme în ţara nostră, alimentele vor pleca la export urmând să le importăm tot noi, dar la preţuri mult mai mari.
Ca să vedeţi cât de puţin câştigă producătorii români de pe urma muncii lor, vom compara un litru de lapte şi un litru de băutură acidulată. Chiar dacă pentru a produce un litru de lapte, timpul de producţie este mult mai îndelungat şi costisitor, preţul este, în mod curios, mai mic decât cel afişat pentru suc. Cât despre conţinut, sucul are zahăr, caramel, acidifiant şi arome, iar laptele proteine, glucide şi lipide.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
