În timp ce fermierii noştri numără pe degete legumele pe care le distribuie în magazine în sezonul rece, clienţii gătesc cu fasole din China şi conopidă din Anglia. Nu au ajutat foarte mult nici milioanele de euro cheltuite de stat pentru susţinerea producătorilor de roşii. Deşi le găsim pe rafturile magazinelor, preţurile sunt comparabile cu ale produselor venite din import, de la mii de kilometri distanţă. Consumatorii plătesc astfel de două ori - şi subvenţii şi preţuri mari.
Fermierii români se bazează aproape exclusiv pe vremea caldă pentru a produce legume. Aşa că iarna, peste 80% din ceea ce găsim pe rafturile marilor magazine provine din import. Fie că vorbim despre roşii, castraveţi sau ardei.
Pentru a mai reduce din diferenţă, statul subvenţionează până la finele anului, cu trei mii de euro, patru mii de agricultori care mai cultivă roşii şi după ce vine frigul.
Alin Epîngeac, producător roşii: Ne costă câteva zeci de lei pentru fiecare seră. Depinde cât o să fie nevoie să ţinem căldura pornită, dar acum o pornim doar câteva ore spre dimineaţă.
Nici pe consumatori nu îi încălzeşte prea mult situaţia. La Indagra, un kilogram de roşii costa 15 lei.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: Prețurile diferă de la o zonă la alta. Am văzut la Deva, în piață, kilogramul de roșii cu șapte lei. Producătorul să îl înțeleagă pe consumator, în așa fel încât să nu folosească acest moment și să crească prețurile în mod artificial. Am văzut că sunt și roșii mai ieftine, chiar sub patru lei.
România este pe locul şase în Europa în funcţie de suprafaţa cultivată cu roşii. Însă, doar anul trecut, valoarea importurilor a fost de 280 de ori mai mare decât a exporturilor. În magazine găsim şi fasole din China, linte din Canada şi conopidă din Anglia. Din România, mai puţin.
Răzvan Calotă, director în cadrul unui lanţ de magazine: Nu au încă logistica necesară, sere încălzite. Depinde de temperatură, avem salată, ceapă, ridichi, verdeață. Sa aduci din Canada, Europa e totuși... se pare că e mai ieftin.
Unii producători s-au asociat pentru a livra marfă, dar tot au nevoie de ajutorul statului.
Nicolae Mihail, copreşedintele unei cooperative agricole: Știm ce să punem, peste cinci luni o să vă spun cât și ce anume o să vând, nu mai cultivăm haotic. Fiscalizare cu ajutor, fă ceva să se vadă, dă-ne o subvenţie la ambalaj.
Doar în primele șase luni, România a importat produse agroalimentare de aproape 3,5 miliarde de euro, în creștere cu 17% față de primul semestru din 2016.