Roşii mari şi cărnoase, vinete ori ardei graşi, aceasta este doar o parte din oferta locală a micilor agricultori români. Produsele sunt net diferite de ceea ce găsim la vânzare: sunt legume curate şi gustoase, care câştigă tot mai mult teren în preferinţele cumpărătorilor sătui de produsele fade din import. Le găsim în magazinele de cartier sau în pieţe şi le recunoaştem după parfum şi apoi după aroma pe care le-o dau mâncărurilor. Unele sunt vândute pe internet cu livrarea la domiciliu, iar clienţii pot vedea online cum se coc în sere în timp real. Începem campania despre produsele româneşti cărora trebuie să le dăm o şansă în goana după o viaţă sănătoasă.
60% din consumul la nivel naţional este asigurat de producţia autohtonă de legume, iar viitorul este al fermelor de familie - doar acestea pot umple golul suplinit acum din importuri. Anul trecut au fost recoltate 3,7 milioane de tone de legume. Dintre care 862.000 de tone de roşii şi 172.000 de tone de castraveţi. Per total, deţinem o pondere de 7,3% din producţia UE de legume.
Marius Tudosiei, realizator "Sănătatea în Bucate": Mie mi se pare foarte important mai ales că, în ultima vreme, oamenii parcă deschid ochii şi se îndreaptă către produsul local care categoric e mult mai bun decât cel de agricultură intensivă. Dacă te uiţi într-o astfel de roşie o să descoperi partea de asta nisipoasă. Compoziţia din interior îţi determină şi gustul, când foloseşti astfel de produse cu siguranță preparatele or să aibă altă nuanţă. Roşii perfecte găsim doar în cazul hibrizilor, roşii pregătite să producă mult, ieftin şi rapid, roşiile astea or să fie mereu imperfecte.
Dolj, Olt, Dâmboviţa, Argeş, Braşov şi Galaţi sunt printre judeţele cu cele mai mari producţii de legume. Iar în astfel de bazine legumicole au apărut în ultimii ani şi tinerii fermieri care îmbină modernul cu tradiţionalul.
Legumele vândute sunt variate în funcție de sezon, de la salată verde, la păstăi şi roşii crescute în solar. Clienţii pot vedea imagini cu solarul în timp real pe laptop sau pe telefon pentru că fermierii au amplasat camere în fermă. Producătorii vor să îi înveţe pe clienţi ce înseamnă soiurile româneşti pe care le pot degusta la faţa locului.
Cu acest gând a pornit o afacere şi Valentina în urmă cu cinci ani. Are acum o seră în comuna Albota, din judeţul Argeş, după ce a investit împreună cu soţul şi fratele ei 20.000 de euro.
Valentina Ioniţă, proprietar afacere: Am dori dacă am putea să atragem în businessul nostru încă o familie care să producă legume complementare cu ale noastre, cartofi, varză, sunt anumite legume care nu se pretează solului nostru din Albota, dorinţa ar fi să ne păstrăm conceptul de livrare către persoane fizice, de la familii către familii.
Şi deocamdată cei ca ea sunt încă puţini - doar 7,5% dintre fermieri, adică 255.000 din cei 3,4 milioane în total, au sub 40 de ani, arată statistica europeană.
Cei mai mulţi fermieri români - peste 1,5 milioane de persoane - adică 44% din total, au peste 65 de ani. Valentina nu se lasă însă descurajată...
Valentina Ioniţă, proprietar afacere: Avem aceste roşii galbene, foarte gustoase, roşii gustoase cherry, apreciate de copilaşi, roşii mari cărnoase româneşti care ajung şi la un kilogram.
Valentina Ioniţă, proprietar afacere: Un soi de ardei iute ornamental, se poate creşte şi la ghiveci, dar creşte foarte bine şi în grădină sau la solar, este extrem de iute, doar o feliuţă, noi o să îl folosim într-un ketchup pentru pizza.
Din grădină, produsele ajung direct la consumatori. De livrare se ocupă fratele ei Ovidiu, care este responsabil şi cu îngrijirea culturilor.
Din Argeş mergem mai departe către Braşov, unde îl găsim pe Lucian Dragomir. Orăşeanul transformat în fermier a cultivat legume împins la început de problemele de sănătate care i-au dictat o alimenaţie curată. Apoi a vrut să ofere şi clienţilor produse crescute în pământ fără strop de pesticide.
Lucian Dragomir, legumicultor: De la an la an, investitia a tot crescut, în fiecare an am încercat să adaug încă un fel nou, ori un teren nou. Nu doar că suntem în stare să hrănim România, dar suntem în stare să hrănim sănătos.
Niciun gram din surplusul de producţie - în cazul în care există - nu rămâne nevândut.
Lucian Dragomir, legumicultor: Aici avem vinetele de altitudine, pentru că ne aflăm la poalele munților Făgăraș, unde e mai dificil să cultivi vinete, dar noi la fermă reușim an de an să producem o cantitate suficientă de vinete pentru a produce renumita zacuscă de Brașov.
România este al cincilea producător de legume al Uniunii Europene.