Magazine cu mâncare ”Made in Poland”

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că sunt magazine cu multe produse alimentare poloneze și aproape nimic din România.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va finaliza până la finele anului, împreună cu producătorii, lista și condițiile pentru alimentele proaspete, care va completa modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, întrucât la ora actuală inclusiv sucurile, energizantele și zacusca pot fi trecute în această categorie.

"Legislația europeană prevede foarte clar definiția și condițiile pentru un produs proaspăt. Statul membru poate să aibă o abordare care să nu difere foarte mult de definiția europeană și există posibilități de adaptare la nivel intern. Pentru România este extrem de important să nu punem într-o poziție incomodă nici producătorul și nici consumatorul. Spun că este foarte important pentru că după o interpretare exhaustivă, produsul proaspăt trebuia să fie și Coca-Cola. Este o glumă, pentru că este un produs care se conservă mult timp. În acest sens, noi intenționăm să discutăm cu producătorii și să stabilim foarte clar care sunt condițiile pentru produsele proaspete. Acestea vor fi incluse în Hotărârea de Guvern pe care trebuie să o adoptăm în șase luni de la aprobarea legii care modifică Legea 321/2009 și care prevede două lucruri importante: partea și condițiile ca 51% din produsele expuse la raft în supermarketuri să fie românești", a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Acesta a precizat că încă mai sunt magazine care au o prezență foarte slabă a produselor românești, în schimb predomină cele poloneze sau din alte țări.

"Întâmplător am ajuns într-un magazin și am constatat cu suprindere că sunt foarte multe produse poloneze și din alte țări, dar aproape nimic din România ceea ce nu este normal. Îmi propun să discutăm cu rețeaua respectivă. Eu pot să înțeleg că vin anumite produse mai ieftin de alte state, dar știu că sunt și rețele care își propun cu prioritate să folosească produsele din țara unde câștigă multe milioane din comerț și ar fi normal să se îndrepte către acestea. Pe de altă parte, sunt rețele care s-au îndreptat, chiar înainte de adoptarea legii respective, pentru că au înțeles că românii preferă produse românești și atunci este important și pentru producătorii noștri să înțeleagă că trebuie să ofere produse de calitate și la prețuri competitive. Să nu uităm că o mare parte din consumatorii români au o putere redusă de cumpărare. Piața românească este una atipică pentru că nu mulți consumatori își permit să plătească sume mari pe alimente și, totuși, România are produse de calitate. Consider că trebuie să existe această balanță între preț, calitatea produsului și puterea de cumpărare a consumatorului", a adăugat ministrul Agriculturii.

Potrivit Legii 150/2016 care modifică și completează Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, produsul alimentar proaspăt este definit ca un aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepția refrigerării.

În aceste condiții, susține că nici berea, dar nici zacusca nu vor putea fi incluse pe lista produselor proaspete.

"Un produs proaspăt este unul care are un termen de valabilitate restrâns și condiții de temperatură pentru păstrare, iar în acest context cred că e greu să ne imaginăm că berea sau zacusca ar putea fi trecute la produse proaspete. Trebuie să reglementăm lucrurile în așa fel încât să nu facem un deserviciu producătorilor", a mai spus Irimescu.

Acesta a subliniat că deși actul normativ care reglementează aceste aspecte va apărea în luna ianuarie, într-o perioadă în care nu prea mai sunt produse românești proaspete, legea permite anumite excepții pe perioada iernii.

"Pe perioada iernii legea permite excepții deoarece în România, din cauza costurilor cu energia și pentru că este mult mai frig decât în alte țări, producția în sere este foarte limitată sau aproape inexistentă și pentru legume este greu să ne imaginăm că România poate asigura necesarul pe perioada sezonului rece. Se vor găsi totuși o serie de produse românești, mere de exemplu, care pot fi păstrate în depozite corespunzătoare și un an de la recoltare, morcovii sau ceapă se pot vinde, de asemenea, fără probleme pe perioada sezonului rece", susține șeful MADR.

În ceea ce privește riscul declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din cauza acestei legi, considerată de retaileri ca fiind împotriva mecanismelor concurențiale și a principiilor după care funcționează piața unică comunitară, ministrul Agriculturii a afirmat că legea are un caracter care permite evitarea problemelor legate de concurență.

"Noi am fost semnalați de Comisia Europeană, ne-au fost solicitate clarificări. Există o perioada în care se solicită informații și statul membru transmite răspunsul punct cu punct. Sperăm să nu avem niciun fel de probleme pentru că, în general, legea are un caracter care permite evitarea problemelor legate de concurență.(...) De asemenea, nu putem evita situația în care este adusă marfă din Bulgaria și este considerată produs local, deoarece legea permite producătorilor din zonele limitrofe frontierei, Bulgaria sau Ungaria, să aducă produse în România. Tocmai asta ne permite să evităm probleme de concurență, pentru că nu interzicem să pună produse pe piața românească", a subliniat Irimescu.

Proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari vor fi obligate să expună la raft 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaților, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Ministrul Agriculturii a fost prezent sâmbătă la târgul de produse tradiționale românești organizat în curtea instituției, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, eveniment sărbătorit anual în data de 16 octombrie. În peste 150 de țări este aniversată Ziua mondială a alimentației, declarată de Adunarea Generală a ONU, cu scopul creșterii gradului de conștientizare publică asupra problemelor privind alimentația la nivel mondial și consolidarea solidarității în lupta împotriva foametei, a malnutriției și a sărăciei.