Hoteluri pentru insecte, folosite în agricultura ecologică

Ratele la creditele calculate în funcție de IRCC scad începând de la 1 aprilie

Peștera Movile din Mangalia, unică în lume, este sufocată de gunoaie

Femeile conduc mai bine decât bărbații, potrivit unor date statistice. Titi Aur explică de ce realitatea ar putea fi diferită

Fraţii Tate au plecat spre Dubai, după ce au mers la DIICOT pentru prelungirea controlului judiciar. Imagini din avionul privat

Schimbări majore pentru șoferi în UE: se introduce permisul digital, scade vârsta pentru condus și se vor face evaluări periodice

Instanța supremă judecă astăzi cererile de eliberare ale mercenarilor lui Horațiu Potra

VIDEO Războiul suveraniștilor. Simion îl acuză pe Ponta că susținătorii acestuia au plătit 7 milioane euro pentru lobby american

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, internat în spital după ce i s-a făcut rău la volan

O fetiță și tatăl ei au murit într-un accident în Serbia, la granița cu România. Ambulanța românească, blocată zeci de minute în vamă

Insectele care se hrănesc cu dăunători au propria lor casă, în gospodăriile fermierilor care vor culturi eco. „Cărăbuşii pot să se ascundă între bucăţile de lemn. Cărăbuşii sunt nişte răpitori de talie mai mare care consumă chiar larvele gândacului Colorado sau melci”, spune Tamas Sike, biolog și iniţiator al proiectului.

Buburuzele, de exemplu, se hrănesc cu afide, cunoscute ca păduchii plantelor. „Afidele sunt în perioade de secetă, creează exfolierea şi, dacă nu se iau măsuri, chiar dispariţia pomilor”, spune Aurel Iştoan, inginer la Direcţia Fitosanitară din Sălaj.

În total, în cele 40 de hoteluri pentru insecte din Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bihor au ajuns mai bine de zece specii. „Albine de zidar, viespe săpătoare, buburuză, cărăbuşi”, mai spune Tamas Sike.

Unii fermieri nu vor să renunţe la metoda clasică de a stârpi dăunătorii – insecticidele. „Sigur, folosim, că altfel nu se fac nici cartofii, nici roşiile, nici castraveţii”, spune un fermier.

Casele pentru insecte au fost amplasate în luna mai. Costul proiectului, finanţat din bani norvegieni, este de aproximativ 74.000 de euro şi include şi conferinţe despre practicile pentru agricultura ecologică.