Hoteluri pentru insecte, folosite în agricultura ecologică

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Experiment Digi24 în satele României: Dacă ar candida Brad Pitt?

Insectele care se hrănesc cu dăunători au propria lor casă, în gospodăriile fermierilor care vor culturi eco. „Cărăbuşii pot să se ascundă între bucăţile de lemn. Cărăbuşii sunt nişte răpitori de talie mai mare care consumă chiar larvele gândacului Colorado sau melci”, spune Tamas Sike, biolog și iniţiator al proiectului.

Buburuzele, de exemplu, se hrănesc cu afide, cunoscute ca păduchii plantelor. „Afidele sunt în perioade de secetă, creează exfolierea şi, dacă nu se iau măsuri, chiar dispariţia pomilor”, spune Aurel Iştoan, inginer la Direcţia Fitosanitară din Sălaj.

În total, în cele 40 de hoteluri pentru insecte din Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bihor au ajuns mai bine de zece specii. „Albine de zidar, viespe săpătoare, buburuză, cărăbuşi”, mai spune Tamas Sike.

Unii fermieri nu vor să renunţe la metoda clasică de a stârpi dăunătorii – insecticidele. „Sigur, folosim, că altfel nu se fac nici cartofii, nici roşiile, nici castraveţii”, spune un fermier.

Casele pentru insecte au fost amplasate în luna mai. Costul proiectului, finanţat din bani norvegieni, este de aproximativ 74.000 de euro şi include şi conferinţe despre practicile pentru agricultura ecologică.