BUSINESS CLUB. Agricultura organică, șansa ratată a României

Scumpiri în lanț pentru masa de Crăciun. Cât ajunge să coste un cozonac de casă în piețele din Capitală

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Doar 2,2% din suprafața agricolă a României este acoperită de culturi organice, arată datele Eurostat. Mai puțin de 300.000 de hectare au fost cultivate fără îngrășăminte chimice ori departe de poluare. Totuși potențialul țării noastre este unul ridicat. Cum în România agricultura intensivă, precum cea din Occident, nu este foarte întâlnita, chiar și terenurile cultivate convențional sunt mai curate decât în alte țări. Pot fi convertite astfel mai ușor în terenuri pentru agricultura organica. Și totuși, România, în ciuda dimensiunilor sale, este undeva la mijlocul clasamentului suprafețelor organice din Uniunea Europeana.

Potrivit celor mai recente statistici Eurostat, din 2014, Spania era liderul detașat al acestei forme de agricultură, cu 1,7 milioane de hectare cultivate. Cehia, o țară de trei ori mai mică decât România are agricultura organica de doua ori mai mare. Austria și Grecia sunt alte două țări mai mici cu suprafețe organice mai mari. Marii agricultori din România preferă culturile convenționale, care sunt mai previzibile, mai ușor de controlat și pot aduce profit din primul an. Agricultura organică are o valoare adăugată mai mare, dar nu este profitabilă din primul an. Și, fără ajutorul chimicalelor, plantele sunt mai greu de protejat.

Cătălin Avram, investitor: „Noi nu am stropit decât cu zeamă de urzică, care este foarte bună contra dăunătorilor și ca insecticid folosim coada calului. ”

În vară, acești tineri din Capitală erau pe terenul cultivat organic în Vaslui. Ideea le-a venit în momentul în care au descoperit că legumele și fructele crescute fără îngrășăminte și pesticide chimice sunt greu de găsit. Piața produselor organice nu este una foarte bine dezvoltată. Cerere există, dar uneori magazinelor de specialitate le este mai simplu să importe produsele organice decât sa cumpere de la agricultorii români. Pentru tinerii bucureșteni care fac agricultură în Vaslui, piața de desfacere este internetul.

Aura Cojocaru, investitor: „Vrem să ne extindem, să facem cel puțin un hectar de plantație de arbuști pentru că cererea este iarași foarte mare.”

Însa adevăratul potențial al agriculturii organice din România poate fi atins doar cu ajutorul exporturilor. Cererea pentru produse netratate chimic este în creștere în țara noastră, însă în Occident este deja uriașă. Dar, ca sa vândă la export, agricultorii organici din România trebuie înainte de toate sa își facă produsele cunoscute în străinătate.