Seceta extremă afectează producţiile agricole ale României din acest an, însă va avea impact şi asupra următorului an agricol, întrucât lucrările nu vor putea fi executate la timp şi de calitate, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
Acesta consideră că sistemul de irigaţii ar trebui adaptat la noile tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante, însă ar trebui utilizate şi soiuri de plante tolerante la secetă.
„Trebuie să avem în vedere culturile de toamnă şi pe cele din primăvara acestui an când discutăm de anul agricol în deplinătatea sa. Dacă în cazul cerealelor au fost rezultate ceva mai bune, dar şi aici discutăm de diminuări de 35% faţă de anul anterior, în cazul culturilor din primăvara acestui an situaţia este grea.
Sigur că sistemul de irigaţii ajută atât cât există apă în râuri, lacuri interioare, pânza freatică sau chiar fluvii, apă disponibilă pentru agricultură. Consider că trebuie regândit sistemul de irigaţii cu adaptarea sa la nou, la noi tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante. Important este şi soiul sau hibridul utilizat, care trebuie să fie tolerant la secetă, dar să utilizeze şi el la maximum această resursă epuizabilă.
Este un an agricol extrem de greu, mult mai greu decât anul 2020, mai ales că discutăm de un deficit hidric major, avem secetă pedologică şi cantităţi infime de apă la dispoziţie. Acum se vede cel mai bine lipsa investiţiilor din ultimii ani în sistemul de irigaţii, deşi există un program cu bani suficienţi pentru realizarea acestor lucrări”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele AFR, Daniel Botănoiu.
Potrivit sursei citate, culturile cele mai afectate sunt cele însămânţate în primăvara acestui an: porumb, floarea soarelui, soia, furajele, legumele, dar în egală măsură sunt afectate şi păşunile. Acesta a transmis că în prezent nu poate face estimări în privinţa suprafeţei afectate de secetă, aceste date urmând să fie anunţate de comisiile de constatare a pagubelor înfiinţate la nivel de judeţ.
„Sunt zone unde porumbul este compromis definitiv. Este bine că s-a permis recoltarea culturilor care sunt compromise şi utilizarea acestora drept furaj însă nu trebuie să uităm că România nu mai deţine şeptelul adecvat pentru consumarea acestor furaje. Ce poate să facă un fermier care recoltează 50 de tone de porumb furaj şi nu are animale? Credeţi că îl cumpără cineva?
Toată presiunea acestor timpuri este pusă pe producătorul român, fie că este de cereale, lapte, carne, miere etc. El este cel obligat să piardă, procesatorii, depozitarii, furnizorii de inputuri sau marile lanţuri de magazine nici nu vor să audă de împărţirea riscurilor de pe filieră ci vor să-şi menţină profitul neatins în aceste momente critice. Trist, însă adevărat!
Nu ne putem hazarda să estimăm o suprafaţă afectată, considerăm că este bine să aşteptăm rezultatul comisiilor numite prin ordin de prefect la nivel de teritoriu, dar şi informările furnizate de comitetul interministerial proaspăt înfiinţat şi patronat de prim-ministrul Ciucă”, a adăugat el.
„Lucrările agricole nu pot fi executate la timp şi de calitate"
Botănoiu a subliniat că seceta extremă afectează şi următorul an agricol, în condiţiile în care lucrările agricole nu pot fi executate la timp şi de calitate, consumurile de combustibili şi materiale vor fi cantitativ mai mari, inputurile scumpe, iar piaţa blocată.
„Nu au fost precipitaţii în aproape nicio zonă din România în luna iulie, iar deficitul de apă a depăşit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni. O situaţie care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătăţită în acest an”, a spus şeful AFR.
Potrivit acestuia, peste 45% din teritoriul european este afectat de seceta din acest an, ceea ce este „extrem de mult”, iar în acest context este nevoie de „politici aferente şi prevederi practice, arhitecturale, agricole, tehnologice, echipamente colective, planificare regională, managementul apei şi râurilor, inclusiv prin anticiparea izbucnirilor lor cele mai devastatoare”, pentru a ne proteja mai bine de căldură şi secetă. „Atât sarcina, cât şi provocarea sunt imense şi complet noi”, a menţionat el.
Preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România consideră că în prezent „orice măsură care poate aduce un bănuţ în acest sector este extrem de bine venită”, dar subliniază că trebuie făcut mai mult pe zona de legiferare, investiţii şi funcţionarea pieţei.
„Soluţia pentru viitor sunt irigaţiile. Guvernul ar trebui să aibă o politică în domeniu aprobată de toate partidele pe care să o aplice repede şi să demareze lucrările de infrastructură la canalul Siret-Bărăgan şi nu numai.
Soluţii de finanţare europeană pentru sisteme de irigaţii moderne, eficiente se impun mai mult ca niciodată. Industria alimentară va trebui să fi susţinută prioritar, fără a creşte riscul unei alte ameninţări la securitatea alimentară. Este nevoie urgentă de sprijin şi noi intervenţii din bugetul european”, a arătat Daniel Botănoiu.
AFR consideră că este nevoie de un sprijin de 15.000 euro per fermier şi 100.000 euro per IMM sub forma unei sume forfetare. Plăţile sunt efectuate din fondurile FEADR alocate statelor membre pentru anii 2021-2022 şi care nu trebuie să depăşească 5% din acest fonduri.
„Nu putem să facem în continuare proiecte, iar, pe de altă parte, fermele să dispară. Este ca şi cum am cumpăra un costum Armani şi l-am pune pe un muribund. Comparaţia este dură, însă aşa se întâmplă. Cei care au culturile afectate integral ar trebui să primească urgent acest ajutor să poată începe pregătirea noului an agricol”, a adăugat preşedintele AFR.
De asemenea, el a precizat că se discută şi despre crearea de „bazine” destinate irigării culturilor.
„Profităm de abundenţă pentru a ne aproviziona şi se critică vehement aceste măsuri pe motiv că această apă stocată s-ar face în detrimentul apelor subterane, adevărate râuri de sprijin în timpul debitelor scăzute. Împădurirea masivă, rurală şi urbană, pare să atingă, de asemenea, un consens, captând CO2, generând oxigen, dar mai presus de toate, creând umbrele de soare eficiente. De exemplu, experienţa trecerii pe sub un stejar mare în mijlocul unui val de căldură”, a menţionat Botănoiu.
În opinia sa, este timpul să împingem lupta împotriva încălzirii globale către nevoia semnificativă de a ne proteja de efectele acesteia, fără a fi nevoie să luăm în considerare doar cauzele ei.
Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, suprafaţa totală afectată de secetă este de 89.605 ha, în 19 judeţe.
Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Până în prezent, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.
Editor : A.C.
