AGRICULTURA ÎN ROMÂNIA. Jumătate din terenurile agricole sunt deținute sau administrate de străini
Într-un top al celor mai mari 100 de exploatatori agricoli din România, primele trei locuri sunt ocupate de firme româneşti - cea a lui Constantin Duluţe, un apropiat al omului de afaceri recent decedat Culiţă Tărâţă, firma lui Adrian Porumboiu, cu 30.000 de hectare de teren în Vaslui şi judeţele învecinate, iar pe locul al treilea este grupul de firme deţinut de Ioan Niculae.
Sunt însă foarte multe companii străine care au în proprietate zeci de mii de hectare de teren în România. Statisticile arată că cei mai mari investitori străini sunt italieni, germani, arabi, maghiari şi spanioli. Cele mai întinse culturi sunt cele de porumb, urmate de grâu şi floarea soarelui.
Cea mai mare concentrare de terenuri se rezumă la partea de sud a țării, sud-est, sud-vest şi Moldova, dar mai ales în zona Dunării.
Aşa arată harta celor mai mari exploataţii de terenuri agricole din România. Este făcută de membrii asociaţiei Eco Ruralis din Cluj, care au întocmit topul celor mai mari 100 de proprietari de teren arabil din România. Jumătate dintre ei sunt străini.
„Sunt companii din Belize, din paradisul fiscal, care investesc la noi, companii din Austria, aproape fiecare ţară din Europa de Vest are o companie care a investit în pământ românesc. Italienii au vreo 200.000 de companii agricole înregistrate în România”, spune Szőcs-Boruss Miklós-Attila, coordonatorul campaniei.
Mulţi dintre investitorii străini arendează pământul românilor. Iar când urmăresc să facă doar afaceri imobiliare şi nu agricultură cumpără parcele şi, după ce le comasează, vând scump întreaga suprafaţă.
„În Germania, în Franţa, Olanda şi Belgia, terenurile sunt foarte scumpe. Mai ales în Olanda media este la vreo 20.000 hectarul. În România prețul este, de exemplu, între 2.000 şi 7.000 de euro hectarul”.
Producătorii exportă cea mai mare parte a produselor agricole obţinute.
„Analizând subvenţiile din 2013 observăm că 1% din agroindustriaşi primesc 50% de subvenţii europene în România. Este alarmant gradul de comasare a subvenţiilor”, spune Szőcs-Boruss Miklós-Attila.
„Practic, vedem că productivismul şi conceptul vechi comunist nu a dispărut. Noi nu mergem pe calitate, mergem doar pe cantitate. Să avem munţi de cereale”, adaugă el.
România a reprezentat un studiu de caz în cel mai amplu raport pe tema acaparării terenurilor publicat în 2013. Experţi din 11 ţări au arătat că, prin concentrare a terenurilor, s-a ajuns ca mai mult de 50% din suprafaţa agricolă din Europa să se afle în mâinile a doar 3% dintre proprietarii de pământ.
În Dolj, de exemplu, pământurile judeţului se vând hectar cu hectar. Tot mai mulţi străini iau terenuri în arendă sau le cumpără și apoi le lucrează cu români. Străinii se ocupă în principal de terenurile celor care nu mai pot sau nu își permit să le lucreze. Rezultatul: terenurile s-au scumpit cu 300 la sută în ultimii șapte ani.
Mariana Manea are 62 de ani și locuiește în satul doljean Moțăței. Și-a muncit terenul până când puterile au lăsat-o, apoi l-a arendat.
Și vecinii ei au făcut la fel, ba chiar unii au vândut terenurile pe care le aveau.
Cel care a profitat de situație a fost un scoțian care a venit în comună în 2001 și de atunci nu a mai plecat. Din cele 13.000 de hectare de teren agricol, cât are localitatea, peste 2.000 sunt ale străinului.
Teleorman. Agricultură cu două viteze
2014 a fost oficial anul cu cele mai puţine hectare de teren agricol nelucrate - doar 500.000, de şase ori mai puţine decât în 2007. Totuşi, sunt judeţe în care pământurile au rămas pârloagă pentru că oamenii nu le mai pot munci, dar nici nu le vând, pentru că nu au acte pentru ele. La polul opus sunt marii investitori care au văzut în agricultură o afacere şi au investit milioane de euro. În Teleorman, de exemplu, aproape fiecare fermier are câteva mii de hectare.
Teleorman este al patrulea judeţ din România în funcţie de numărul hectarelor agricole cultivate, dar şi exemplul care arată cel mai bine faptul că agricultura merge cu două viteze. Aici, 60 de mii de hectare, peste 12% din totalul suprafeţei agricole, aproape că au "dispărut" din statisticile oficiale.
„Județul Teleorman figurează cu 498 de mii de hectare. Diferența între suprafața raportată și cea solicitată la plată la APIA este de 60.000 de hectare. Principalul motiv e lipsa cadastrului. Fie că în acest moment proprietățile aparțin unor defuncți, iar moștenitorii nu au reușit să dezbată succesiunea, fie, plecați din țară, aceștia nu au timp să declare suprafețele”, explică Eugen Coman, director APIA.
Dacă ar fi cultivate cu grâu, cele 60 de mii de hectare ar aduce un profit de 9 milioane de euro. Însă, tot mai puţini tineri sunt interesaţi de agricultură.
Alţi agricultori au lăsat pământul pradă buruienilor. Costă prea mult motorina, seminţele sau pesticidele, spun ei.
În schimb, la polul opus sunt tinerii care, după ce au făcut afaceri la oraş, au dat costumul şi munca la birou pe agricultură. Practic, din cele 434 de mii de hectare lucrate în județ, trei sferturi aparţin marilor fermieri.
Fost director de investiţii la o firmă importantă, Dorin Boboc se ocupă acum de afacerea familiei. Alături de tatăl său, el lucrează 1.500 de hectare de teren, care sunt cultivate în mare parte cu grâu.
Cei doi au anual un profit de 100 de mii de lei și au nouă angajaţi care lucrează terenul cu utilaje performante. Unul dintre ele a costat 150 de mii de euro, cât o maşină de lux.
„Pentru noi, este un Ferrari necesar, unul care produce, nu doar consumă. Are sistem de ghidaj GPS, soluția folosită este dozată cu un computer de bord”, explică Petre Boboc.
De anul acesta, fermierii care au până la 5 hectare vor primi 170 de euro subvenţie pentru fiecare hectar deţinut, iar cei care au între 5 şi 30 de hectare - 210 euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
