Activitatea Uber în România, coordonată de fiica șefului ANAF

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

La Bucureşti, aplicaţia americană de transport nu a stârnit deocamdată controversele din alte oraşe europene, unde a primit interzis. Nici măcar taximetriştii din Capitală nu sunt la fel de vocali împotriva Uber precum cei din Paris sau Madrid. Însă viitorul Uber pe întreg continentul ar putea fi stabilit la Curtea Europeană de Justiţie.

Succesul controversatei aplicaţii americane Uber în România va putea fi văzut cel mai probabil abia la anul, când îşi va declara rezultatele financiare. Până acum, compania nu a oferit cifre despre activitatea sa în Bucureşti. Activitate care, din primăvară, este coordonată de Nicoleta Schroeder Diaconu, fiica preşedintelui ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, scrie Ziarul Financiar.

Iar primul obstacol pe care a trebuit să îl depăşească Nicoleta Diaconu din acel post a fost apariţia unor modificări legislative care spun că doar taximetriştii autorizaţi au voie să transporte persoane cu autoturismele. Însă cei de la Uber au anunţat că legea nu îi afectează. Şoferii din Bucureşti afiliaţi companiei americane au primit mai multe detalii. Li s-a spus că Uber nu se supune legilor taximetriei, pentru că de fapt este o companie IT, cu un mod diferit de funcţionare.

În Bucureşti, aplicaţia are acelaşi tarif de 1,4 lei pe kilometru pe care îl practică şi firmele de taxi. De obicei, Uber oferă transport mai ieftin decât taximetriştii din oraşele în care activează. Însă în Bucureşti, mai ieftin de atât nu s-a putut, în condiţiile în care tarifele sunt ţinute foarte jos de marile firme de taximetrie, spre nemulţumirea celor mici.

De altfel, companiile de taxi din Bucureşti nu au avut deocamdată o reacţie ostilă faţă de Uber, deşi ar avea toate motivele să fie nemulţumite. Taximetriştii bucureşteni au cerut în repetate rânduri interzicerea firmelor din Ilfov pe străzile Capitalei. Apariţia unor şoferi amatori nu face decât să aglomereze o piaţă locală a transportului şi aşa aglomerată.

Uber a avut până acum o viaţă foarte uşoară în România, comparativ cu restul Europei. Aplicaţia a fost interzisă în mai multe ţări, inclusiv în Germania şi Franţa. Iar acolo unde nu a primit interdicţie, a fost amendată pentru transport ilegal, inclusiv în Bulgaria.

Uber încearcă acum să demonstreze la Curtea Europeană de Justiţie că nu poate fi obligată să funcţioneze după aceleaşi reguli ale firmelor de taxi. Compania a spus că vrea să respecte legile, însă a cerut ca reglementările să fie adaptate la modelul său de afaceri.

Însă, în ciuda problemelor din Europa, Uber se aşteaptă la o explozie a comenzilor la nivel mondial. Estimează că va avea încasări de 10 miliarde de dolari anul acesta şi de 26 de miliarde la anul.